Economiștii și bancherii reduc drastic prognoza optimistă a lui Ciolacu pentru 2024. Cum ar putea arăta economia la finalul anului

Economiștii și marile bănci din România încep să reducă prognoza de creștere economică pentru 2024, după ce datele publicate miercuri, 14 august, de Institutul Național de Statistică au arătat o încetinire surprinzătoare a creșterii Produsului Intern Brut, deși așteptările erau îndreptate către o creștere puternică susținută de consumul viguros.

Potrivit Economedia, date ale INS arată că economia României a înregistrat o creștere de numai 0,1% în al doilea trimestru din 2024 față de trimestrul anterior, deși față de trimestrul similar din 2023 creșterea a fost de 0,8%, mult sub așteptările pieței de 2,3%. Astfel, Produsul intern brut al României a crescut în trimestrul al doilea din 2024 față de primul trimestru al anului cu 0,1%. Așteptările privind creșterea trimestrială erau la 1,7%. Astfel, datele arată o încetinire puternică. Per total, în primul semestru din acest an, Produsul intern brut a crescut cu 0,7% comparativ cu semestrul I 2023, pe seria brută şi cu 1,5% pe pe seria ajustată sezonier. În plus, datele pentru primul trimestru au fost revizuite în scădere de la 0,5% la 0,1%.

România a fost una dintre țările din Uniunea Europeană care a înregistrat cea mai mică creștere a PIB-ului în termeni de volum în al doilea trimestru al anului 2024. Alte țări care au înregistrat creșteri mici sunt Cehia (0,4%), Slovenia și Olanda (0,8%), precum și Italia (0,9%). Bugetul de stat pentru 2024 este construit pe o creştere de 3,4%. Comisia Europeană estimează o creștere de 3,3% pentru economia României în acest an.

Socoteala de acasă: Premierul Marcel Ciolacu spunea anterior că România va avea în acest an cea mai mare creștere economică din UE

După așteptările pozitive ale prim-ministrului exprimate la începutul anului, acesta a declarat recent că se menține optimist: „Anul nu s-a încheiat. România va avea cea mai mare creștere economică din UE la final de an”, a transmis pentru Profit.ro premierul Ciolacu. Ce are România în schimb este a doua cea mai mare inflație din UE.

ING Research arăta anterior că se aștepta la o accelerare a creșterii anuale a PIB-ului în trimestrul al doilea la 2,7%, deoarece consumatorii români și-au menținut valul de cheltuieli în al doilea trimestru. Erste, banca mamă a BCR, arăta că consumul robust sugerează o accelerare a PIB real în trimestrul doi din 2024 și se aștepta la un avans de 1,7% de la trimestru la trimestru, arată analiza Economedia. Și Banca Națională a României se aștepta la „o creștere economică trimestrială ceva mai robustă în trimestrul al 2 2024 decât se anticipase anterior”.

Băncile arată că consumul privat a rămas probabil puternic în al doilea trimestru din 2024, alimentat de creșterea salariilor și de activitatea de creditare, având în vedere că vânzările cu amănuntul au avut o evoluție destul de puternică în acest trimestru, iar indicatorii de încredere merg în aceeași direcție. În zona de comerț, evoluția cea mai bună a avut-o comerțul cu amănuntul care a crescut anual cu aproape 10% în termeni reali în trimestrul al II-lea, în timp ce celelalte două componente, comerțul cu ridicata și de autovehicule au fost mult mai ezitate, conform datelor pe lunile aprilie și mai publicate până în prezent.

Investițiile ar trebui să susțină în continuare creșterea, deși contribuția anuală este posibil să se tempereze, arată analiza citată. În schimb, probabil creșterea a fost trasă în jos de exporturile nete, care au continuat probabil să dezamăgească, având în vedere deficitul comercial care s-a adâncit în trimestrul 2 din 2024, iar stocurile ar fi putut juca, de asemenea, un rol.

Sectoarele care au de suferit în România anului 2024

Potrivit analizei, sectorul construcțiilor a avut o contribuție negativă la rata anuală de creștere în trimestrul precedent, dar, dacă ne uităm la datele de înaltă frecvență, ar trebui să ne așteptăm la o cifră pozitivă în trimestrul al doilea. Construcțiile rezidențiale și comerciale au fost un obstacol în calea producției, în ciuda rezultatelor bune înregistrate în proiectele de inginerie civilă.

De asemenea, se așteaptă ca producția industrială să înregistreze o contribuție negativă, cele mai recente cifre indicând o scădere anuală de 1% pe serie brută. Însă, având în vedere datele surprinzător de pozitive publicate recent pentru luna iunie, efectul negativ așteptat ar trebui să fie de o amploare mai mică decât se preconiza anterior.

Pe de altă parte, serviciile pentru întreprinderi par să fi recuperat ceva teren în al doilea trimestru. Acestea au reintrat în teritoriu pozitiv în trimestrul al II-lea (conform cifrelor pe lunile aprilie și mai), înregistrând o creștere anuală de 3% în termeni reali susținută în principal de activitățile de ”depozitare”, ”transporturi aeriene”, ”editare” (include și parte de editare software), ”servicii profesionale, științifice, tehnice”, ”arhitectură & inginerie”, ”închirieri”, ”mentenanță clădiri”, ”producție cinematografică, tv”. Serviciile pentru populație au rămas lipsite de strălucire. În cele din urmă, potențialele întârzieri ale investițiilor ar fi putut fi reflectate mai puternic în raportările din acest trimestru, ceea ce ar fi influențat tiparul din motive mai tehnice, mai arată analiza citată.

Noile prognoze de creștere economică

Potrivit estimărilor grupului bancar Erste, care își revizuiește prognoza de creștere a PIB de 2,6% pentru acest an, creșterea PIB-ului la finalul anului va fi doar de 1,4%, bancherii spunând însă că așteaptă datele detaliate care vor fi publicate pe 6 septembrie.

ING și-a revizuit în scădere previziunile pentru creșterea economică a României din acest an de la 2,8% la un nivel „încă optimist” de 2%. „Datele schițează o imagine destul de sumbră a unei creșteri mai lente decât se aștepta. Sunt necesare acum îmbunătățiri vizibile în a doua jumătate a anului pentru ca creșterea să se accelereze în acest an”, arată banca.

Și Libra Bank transmite că va revizui prognoza PIB la nivelul întregului an, iar ajustarea creșterii economice pentru anul 2024 va fi, cu siguranță, una descendentă față de scenariul actual de creștere a PIB, de 2,6%, mai arată analiza.

Așadar, economia României pare că se pregătește pentru furtuna perfectă: o creștere economică mică în 2024, dar un deficit bugetar care ar putea depăși 7% în acest an, un deficit comercial uriaș din cauza consumului puternic bazat pe importuri și o datorie publică în creștere accelerată după un an cu împrumuturi la turație maximă pentru a finanța deficitul, încheie analiștii Economedia.

Motivele pentru care românii din străinătate revin în țară. Cu cât a crescut nivelul de trai în România

România a înregistrat un nou record în ceea ce privește PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare, atingând 80% din media Uniunii Europene. Astfel, a depășit alte șapte țări...

Noile reguli pentru pensionarea anticipată: ce privilegii au pierdut și ce au câștigat românii începând cu luna septembrie

Noua Lege a Pensiilor, 360/2023, vine cu o serie de modificări substanțiale și în ceea ce privește pensionarea anticipată. Deși unele aspecte s-au îmbunătățit, cum ar fi scăderea...