Scumpirea vieții de zi cu zi în România. Țara cu cele mai mici prețuri din UE: „Sentimentul de groază în supermarket îl resimțim și noi, și alți europeni” GRAFIC

România se află printre țările cu cele mai scăzute prețuri din UE, fiind cu 46% sub media europeană. De la costurile pentru bunuri la servicii esențiale, cum ar fi sănătatea și educația, țara noastră are unele dintre cele mai mici prețuri din UE: costurile în sănătate sunt cu 70% mai mici, iar cele în educație cu 62% sub medie. În acest context, întrebarea care se conturează este, de ce inflația ultimilor doi ani s-a resimțit atât de dur asupra populației. Cristian Năsulea, lector doctor la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București și specialist în economie mondială explică modul în care prețurile mici de la noi contrastează cu veniturile medii care sunt, de asemenea, printre cele mai scăzute din UE, țara având al doilea cel mai mic venit mediu după impozitare.

Comparativ cu România, potrivit Eurostat, țările din Europa de Vest, cum ar fi Luxemburg sau Irlanda, au prețuri cu mult peste media europeană. De exemplu, prețurile din Luxemburg sunt cu 52% mai mari decât media, ceea ce reflectă un standard de viață mai ridicat și salarii mai mari. Deși prețurile din România sunt atractive pentru turiști sau pentru cei care caută un cost de trai redus, această accesibilitate economică trebuie privită în contextul unui PIB per capita mai scăzut

În termeni de PIB per capita, România se află de asemenea sub media UE, ceea ce indică un nivel mai scăzut al bunăstării economice generale comparativ cu alte țări membre. Cu toate acestea, în ultimii ani, România a înregistrat o creștere constantă a acestui indicator, ceea ce ar putea duce, în viitor, la o convergență mai apropiată între nivelurile de preț și veniturile cetățenilor, măcar în aparența statisticilor europene.

Găsiți mai jos o reprezentare grafică a datelor Eurostat realizată de Visual Capitalist:

Răspunsul simplu: Viața s-a scumpit peste tot

Potrivit profesorului de economie mondială Cristian Năsulea, „viața s-a scumpit teribil de mult la noi, însă s-a scumpit teribil de mult și în alte țări europene. Și având în vedere ce greșeli au făcut alte țări în politicile lor publice, în unele părți au scumpit dramatic lucrurile. Devine șocant să mergi în Spania să vezi ce s-a întâmplat acolo, ca să mai vorbim de Ungaria sau de alții.”

Practic, sentimentul de groază în supermarket îl resimțim și noi, și alți europeni. Însă în momentul în care ne uităm la media costurilor din produsele care au fost luate în calcul în momentul în care a fost făcută statistica de către Eurostat, România, de fapt, a ajuns să fie chiar mai ieftină în termeni relativ decât era înainte de această criză a costului vieții începută de vreo trei ani, a explicat Năsulea.

„Sunt tot felul de nuanțe și tot felul de probleme care cred că sunt importante pentru unii români. Mă refer aici la faptul că avem categorii de produse și servicii care sunt mult mai scumpe decât în alte țări europene. Atunci, modul în care percepem noi lucrurile acestea face să avem multe situații în care, deși în medie, produsele sunt mai ieftine în România cu 46% decât media europeană, dacă pentru o persoană chiria este o componentă foarte importantă și ajunge să poată compara o chirie din Cluj cu o chirie din Berlin, ar putea să se vadă o problemă de dezechilibru acolo, mai ales având în vedere că suntem obișnuiți să întărim lucrurile și prin prisma capacității noastre de a plăti pentru anumite lucruri. Puterea de cumpărare a unei persoane care trăiește în Berlin este în continuare ușor diferită de puterea de cumpărare a unei persoane care locuiește la Cluj”, a exemplificat profesorul universitar.

Cum resimțim scumpirea prețurilor de la raft

Potrivit lui Cristian Năsulea, problemele de raportare la statisticile citate trec dincolo de piața imobiliară. „Avem problema asta a zahărului și uleiului la noi, România fiind producătoare de zahăr și ulei, însă asta nu contează în momentul în care regulile de funcționare ale pieței libere fac să avem scumpiri foarte mari pentru aceste produse, pentru că sun de primă necesitate. Avem tot așa o posibilitate să comparăm cu economii mai mari, unde economiile de scară ce se pot realiza la populații de 60-80 de milioane de locuitori fac ca aceste produse să ajungă la raft la prețuri mai mici decât cele pe care le găsim în România.

Și atunci consumatorul român, care este foarte subiectiv, vede că poate să cumpere un litru de ulei la un mare lanț de magazine în Germania, la un preț mai mic decât costă litrul de ulei la un mare lanț de magazine din România. Pe consumatorul subiectiv român nu îl interesează mecanica algoritmului din spate, e doar nemulțumit de faptul că nemții care câștigă mai mult au practic posibilitatea să cumpere anumite produse la prețuri mai mici decât românii care câștigă semnificativ mai puțin.”

Lacunele din statistici: remiterile și economia la negru fac imposibilă o evaluare concretă a deficitului comercial

Un punct de vedere important în această ecuație ar putea fi mecanismul de import-export, lanțurile de distribuție, modul în care România reușește să își susțină producția internă sau în care reușește să încurajeze economia de piață către prețuri finale mai avantajoase pentru consumatorul de rând.

Problema este, potrivit profesorului de economie, că deși numeroase aspecte care nu funcționează în țară sunt bine știute, imaginea de ansamblu care să ofere o explicație pentru modul în care românii cheltuie peste posibilități (începând cu Guvernul, de altminteri), este greu de izolat.

Românii plecați la muncă în străinătate au trimis în țară 6,5 miliarde de euro în 2023, echivalentul a 2% din PIB, cu doar 1,2% mai puțin decât valoarea investițiilor străine directe (ISD) atrase de România anul trecut, potrivit unor date Băncii Naționale a României (BNR). Suma reprezintă un nou record și este de peste două ori mai mare decât cea din urmă cu un deceniu – din 2014. În total, în ultimul deceniu, valoarea totală a remiterilor lucrătorilor români plecați în afară s-a ridicat la peste 46,5 miliarde de euro, cu doar 14,2% sub nivelul Investițiilor Străine Directe (ISD-urilor) intrate în țară în același interval.

Cu toate acestea, datele oficiale ale INS spun că deficitul balanței comerciale în primele şapte luni ale anului în curs a fost de 18,039 miliarde de euro, mai mare cu 2,435 miliarde de euro (+15,6%) decât cel înregistrat în perioada similară din 2023.

„Utilizarea deficitului comercial, ca indicator este foarte dificilă, într-o țară în care nu avem o imagine completă, nici măcar asupra numărului total de locuitori care trăiesc, efectiv, în țară, cu atât mai puțin asupra remiterilor de capital.

Noi nu știm cât de mulți bani am primit de la românii care locuiesc peste hotare. Avem o idee vagă despre lucrul ăsta, exprimat în aceste statistici, însă nu avem o idee completă. Și atunci, pentru că nouă ne lipsesc tot felul de date care sunt importante în momentul în care se încearcă un calcul de genul acesta, mi se pare că deficitul comercial al țării noastre nu dă niciodată.”

Imaginea din statisticile BNR arată că reușim să cumpărăm mai multe lucruri decât ne permitem tot timpul, avem un deficit uriaș, însă nu există o explicație foarte clară, fundamentată pe niște date care să fie oficiale și foarte sigure, care să ne explice cum e posibil ca România să consume mai mult decât exportă și mai mult decât împrumută”, a explicat Cristian Năsulea.

La necunoscuta care ține de valoarea totală a remiterilor se adaugă și o economie la negru și gri estimată la aproximativ 30% din PIB. Astfel, statisticile europene despre puterea de cumpărare sau alți indicatori economici macro vor risca să spună mereu doar o parte din poveste. Dar de ceea ce trebuie să ținem cont, după cum a punctat și profesorul universitar, este că nivelul scumpirilor, așa cum la noi este perceput ca fiind colosal în ultimii ani, a avut curbe de creștere puternice în toată Uniunea Europeană. Însă până nu vom reuși să înțelegem în profunzime modul în care decalajele de import-export se petrec, cum funcționează cu adevărat circuitul monetar în societatea românească astfel încât să permită dereglaje atât de mari între puterea de cumpărare și inputurile reale ale oamenilor și firmelor, ne va fi deosebit de greu să echilibrăm cu adevărat acest mecanism, în complexitatea sa.

Cum s-a dublat economia României în 8 ani. Sectoarele care au turat motorul dezvoltării

În 2023, produsul intern brut al României a depășit, pentru prima oară, 1.600 de miliarde de lei, arată datele semidefinitive publicate joi, 10 octombrie, de Institutul Național de...

Cât mai poate duce România consumul ridicat predominant din import. Economist: „Statul injectează foarte mulți bani în piață, ține economia caldă, sacrificând-o în viitor”

Potrivit raportul ultimei ședințe ale Comitetului de Politică Monetară a Băncii Naționale a României (BNR), din ianuarie și până în august (n.red. a.c) inclusiv, România a importat...