Putin a ascuns criza din spatele ușilor închise: Totul a ieșit la iveală în Rusia, după dezvăluirile de la Harvard

La aproape trei ani de conflagrație cu Ucraina, Moscova a urmărit în liniște o strategie în două direcții pentru a-și finanța costurile tot mai mari de război. Însă Putin a ascuns în spatele ușilor închise criza din Rusia: datoriile și dificultățile privind creditele din țară. Dar, odată cu creșterea costului împrumuturilor, aceasta devine acum o problemă care s-ar putea termina într-o criză catastrofală, potrivit unui raport de la Centrul Davis de la Harvard.

Acest mecanism mai puțin cunoscut, instituit la scurt timp după invazia Ucrainei, a luat amploare, volumul împrumuturilor ajungând la sute de miliarde de dolari. Companiile care au fost forțate să contracteze aceste împrumuturi încep să se plângă din cauza crizei și a plăților de dobânzi în creștere rapidă, după ce ratele au urcat la două cifre, potrivit MSN.

Inflația a urcat, forțând Banca Centrală a Rusiei (CBR) să-și inverseze scăderea politicii monetare în al doilea trimestru al anului 2023. De atunci, ratele dobânzilor prime au urcat fără încetare până la nivelul actual de 21%, care impune plăți zdrobitoare de dobânzi corporațiilor rusești, care au evitat în mod tradițional creditele, preferând să facă majoritatea investițiilor din profiturile reportate.

Povara datoriilor consumă acum o rublă din patru, potrivit lui Serghei Chemezov, și îi determină pe unii analiști să prezică falimente în cursul acestui an, deși alți economiști au susținut că economia Rusiei este mult mai robustă decât pare.

De la jumătatea anului 2022, această finanțare în afara bugetului a dus la o creștere record de 415 miliarde de dolari a împrumuturilor corporative, cu un împrumut estimat la 210-250 miliarde dolari (21-25 trilioane ruble) ca împrumuturi obligatorii acordate contractorilor de apărare, a spus Craig Kennedy, un fost bancher și acum asociat al Centrului Davis de la Harvard.

Având în vedere că totalul cheltuielilor rusești pentru apărare a fost puțin peste 10 trilioane ruble în 2024, acest împrumut informal direcționat de stat către companiile de apărare, conform acestor estimări, este dublu față de toate cheltuielile militare oficiale – o sumă substanțială.

Guvernatorul CBR, Elvia Nabiullina, s-a chinuit să reducă inflația, deoarece majorările ratelor dobânzilor nu funcționează, așa că la sfârșitul anului trecut a făcut echipă cu Ministerul Finanțelor pentru a introduce o serie de metode de politică non-monetară.

Cu toate acestea, chiar și conform datelor oficiale ale împrumuturilor corporative ale CBR, cifra rămâne ridicată la un total de împrumuturi corporative restante de 86,7 trilioane de ruble (852 miliarde USD) în noiembrie, în creștere cu aproape două treimi (65%) față de 52,6 trilioane de ruble la începutul anului.

Kennedy estimează că 30% din toate aceste împrumuturi se datorează împrumuturilor direcționate de stat pentru contractele militare. „Acest flux de finanțare în afara bugetului este autorizat în temeiul unei noi legi, adoptată în liniște la 25 februarie 2022, care dă puterea statului să oblige băncile ruse să acorde împrumuturi preferențiale întreprinderilor legate de război în condițiile stabilite de stat. De la jumătatea anului 2022, Rusia a cunoscut o expansiune anormală de 71% a datoriei corporative, evaluată la 41,5 trilioane ruble (415 miliarde dolari) sau 19,4% din PIB”, a spus Kennedy.

„Pe scurt, costurile totale ale războiului Rusiei depășesc cu mult ceea ce ar sugera cheltuielile bugetare oficiale. Statul finanțează pe furiș aproximativ jumătate din aceste costuri în afara bugetului, cu sume substanțiale de datorii, obligând băncile să acorde credite în condiții „din afara pieței” întreprinderilor care furnizează bunuri și servicii pentru război”, scrie Kennedy.

„Dependența Kremlinului de împrumuturile preferențiale generează acum deficite de lichidități și rezerve în bănci și riscă o criză de credit în cascadă”, notează raportul. Fragilitatea fiscală a Kremlinului oferă Ucrainei și aliaților săi o oportunitate unică de a face presiuni pentru condiții avantajoase în cadrul negocierilor. „Presiunea financiară asupra Moscovei a schimbat dinamica, oferind un efect de pârghie neașteptat Ucrainei”, sugerează raportul.

„Moscova se confruntă acum cu o dilemă: cu cât amână mai mult încetarea focului, cu atât este mai mare riscul ca criza creditelor să apară în mod necontrolat și să slăbească pârghia de negociere a Moscovei”, spune Kennedy.

Deficitul comercial a ajuns la 22,4 miliarde euro în primele opt luni din 2026

România a exportat bunuri de 65,8 miliarde euro în primele opt luni din 2026 (+4%) și a importat bunuri de 88,3 miliarde euro (+3,4%), potrivit datelor INS, citate de RisCo.ro. Deficitul...

Producătorii auto europeni, îngenuncheați de concurența din Asia. „Dar dacă China reușește să exporte și războiul prețurilor”

Directorul general al Volkswagen, Oliver Blume, a cerut duminică Uniunii Europene să creeze condițiile necesare pentru succesul restructurării grupului german, avertizând asupra...