Dacă în aprilie 2024, FMI anunța în mod ciudat că economia Moscovei va crește mai repede decât oricare din țările Grupului G7, iată că acum după numai 7 luni se constată că Rusia este condamnată! Economia țării se îndreaptă spre dezastru apreciază analiștii, iar reputația lui Putin pentru competența economică este pe cale să se epuizeze și nu va fi salvat de prietenul Donald Trump, de la Casa Albă.
Aparența succesului economic este o mască care se întinde tot mai subțire asupra problemelor structurale profunde din economia rusă. Adnan Vatansever, expert la Institutul Rusiei din King's College din Londra, estimează că cheltuielile Rusiei pentru războiul din Ucraina s-ar putea apropia de zece la sută din PIB-ul țării, potrivit New Statesman.
Războiul este, de asemenea, motivul pentru care salariile sunt în creștere: două milioane de oameni au fost recrutați în sectorul militar-industrial, iar serviciile de informații britanice estimează că Rusia a suferit până acum 700.000 de victime în război.
Pentru o economie care era deja afectată la ocuparea forței de muncă, acest lucru creează o piață a muncii foarte strânsă, împingând salariile în creștere în întreaga economie. Un rus expat din Londra a spus că s-a gândit să se mute acasă, atras de locurile de muncă oferite, de salariile mari și de îmbunătățirea nivelului de trai.
Cu toate acestea, Vatansever explică că creșterea salariilor umflă și cererea, creând o „spirală a prețurilor”. Rezultatul este că inflația în Rusia este acum la aproape zece la sută. Pe rețelele de socializare ruse au circulat clipuri cu hoți care fură pachete de unt, al cărui cost a crescut cu peste 25% în ultimul an.
Mai rău, Rusia nu pare să fie capabilă să controleze inflația. La 25 octombrie, banca centrală rusă și-a majorat rata cheie a dobânzii la 21%, cu mult peste nivelurile stabilite în economiile occidentale chiar și în timpul crizelor inflaționiste din anii 1970. În orice economie normală, este de așteptat ca ratele dobânzilor foarte mari să reducă brusc inflația și să consolideze moneda, dar în Rusia inflația a continuat să crească, iar rubla a scăzut la cel mai slab nivel de la invazia Ucrainei din martie 2022.
Motivul pentru aceasta, explică Vatansever, este că „Rusia nu mai este o economie normală”. Putin subvenționează în mod agresiv stilul de viață al cetățenilor ruși cu cheltuieli publice foarte mari, dar pentru că țara este deconectată de fluxurile de capital – aproape că nu există investiții străine în Rusia și nici rușii nu investesc în străinătate – cererea de bunuri importate continuă să crească, rubla continuă să slăbească, iar acest lucru agravează efectul inflației.
De asemenea, Rusia și-a umflat artificial piața imobiliară prin subvenționarea creditelor ipotecare, creând o bulă imobiliară periculoasă. Prețurile proprietăților din orașele rusești s-au dublat, chiar mai mult, de la începutul războiului din Ucraina, dar când această subvenție a fost retrasă pentru majoritatea cumpărătorilor de case în iulie, cererea s-a înjumătățit, lăsând o bulă instabilă despre care Vatansever spune că „ar putea duce, la un moment dat, la o prăbușire financiară în Rusia, dacă bula aia izbucnește”.
Realegerea lui Donald Trump la Casa Albă este considerată în general pozitivă pentru Putin la nivel diplomatic. Pentru economia rusă, însă, Trump reprezintă un risc care se profilează, pentru că oricât de excepțional ar crede Putin că este țara sa, prosperitatea Rusiei depinde în cele din urmă de consumatorii occidentali.
Pentru crizele anterioare, Rusia a fost pregătită cu rezerve financiare mari, dar nu mai este cazul. O parte a politicii Rusiei de „dedolarizare” a implicat deținerea de aproximativ 207 miliarde USD din rezervele băncii centrale în active în euro, care au fost înghețate din 2022 și nu vor fi dezghețate prea curând.
Întreprinderile rusești, de asemenea, sunt pe deplin expuse riscurilor propriei economii, deoarece s-au împrumutat în țară, mai degrabă decât în străinătate. Este greu de imaginat cum orice afacere dintr-o țară cu o penurie severă de forță de muncă și o rată de referință de 21% ar putea justifica investiții, crearea de locuri de muncă și creștere economică.
Pe termen lung, ceea ce a fost mult timp evident este că președinția lui Putin a fost puțin diferită de epoca sovietică, prin faptul că a făcut din Rusia un gigant militar, dar un pitic economic.
Sub alt guvern, Rusia „ar fi putut apărea cu ușurință ca una dintre primele cinci sau șase economii din lume”. În schimb, cea mai mare țară din lume a coborât de pe lista celor mai mari zece economii ale sale. „Este probabil să asistăm la scăderea treptată a semnificației economice a Rusiei pe scena mondială”, a conchis el. Dacă economia Rusiei cade în continuare, ea se poate prăbuși.
urmeaza un articol in care economia rusie e in ascensiune.