Deși rezultatele finale din toate cele 50 de state nu sunt încă oficiale, candidatul republican la Casa Albă, Donald Trump, s-a declarat deja câștigător, în condițiile în care New York Times titrează că fostul președinte are șanse de 95% de a câștiga un nou mandat.
De la podiumul din West Palm Beach, în statul Florida, candidatul republican la funcţia de vicepreşedinte al SUA, JD Vance, a anunțat că țara sa va avea „cea mai mare revenire economică” sub conducerea lui Trump.
În timpul mandatului președintelui democrat Joe Biden, reocupările alegătorilor legate de economie au crescut considerabil. Un sondaj recent Gallup, citat de Investopedia, arată că 43% dintre alegători consideră problemele economice drept principala lor preocupare, o creștere semnificativă față de 36% în aprilie.
Astfel, Donald Trump și-a concentrat agenda economică pe comerțul extern, industria manufacturieră americană și pe reduceri fiscale țintite, în efortul său de a reveni la Casa Albă, după ce a fost președinte între 2017 și 2021. Atât Trump, cât și contracandidatul său democrat, Kamala Harris, au plasat economia în centrul platformelor lor politice. În cazul în care va fi reales, Trump propune câteva măsuri economice majore.
Una dintre propunerile economice principale ale lui Trump se referă la impunerea de tarife pentru produsele fabricate în alte țări, măsură care ar putea adăuga costuri suplimentare produselor importate. China este un obiectiv principal al acestei propuneri, Trump menționând tarife de până la 60% pentru produsele realizate în țara asiatică. De asemenea, a propus un tarif între 10% și 20% pentru bunurile fabricate în alte state. Unele sectoare sunt vizate în mod specific, cum ar fi industria auto. Trump a propus tarife de până la 2.000% pentru producătorii de automobile care folosesc fabrici din Mexic pentru mașinile vândute în SUA, cu scopul declarat de a încuraja relocarea facilităților de producție în Statele Unite. De pildă BMW, Mercedez-Benz, dar și Audi ar putea fi vizați de aceste măsuri, profitând în ultimii ani de avantajele economice și logistice oferite de Mexic, inclusiv proximitatea față de Statele Unite și acordurile comerciale favorabile
În privința impozitelor, Trump a promis reînnoirea majorității prevederilor din Legea reducerilor fiscale și a locurilor de muncă din 2017 (TCJA), dintre care multe urmează să expire la sfârșitul lui 2025. El s-a angajat să transforme în prevederi permanente nivelul mai ridicat al deducerilor standard personale și ratele de impozitare mai scăzute pentru majoritatea categoriilor de venit. Totodată, a discutat despre eliminarea limitelor impuse de TCJA pentru deducerile de impozite statale și locale (SALT) pe impozitul federal pe venit.
Printre propunerile noi, Trump a inclus scutiri fiscale pentru veniturile din ore suplimentare și pentru veniturile din bacșișuri, precum și excluderea plăților din asigurările sociale din impozitul pe venit, detaliază Investopedia. De asemenea, ultima sa propunere vizează scutirea de impozit pentru plățile de dobândă la creditele auto. Campania sa a mai propus extinderea creditului fiscal pentru copii, de la 2.000 USD la 5.000 USD per copil, și un impozit redus de 15% pentru companiile care produc în Statele Unite, față de rata actuală de impozitare de 21% pentru corporații.
Pe segmentul locuințelor, Trump a propus deschiderea unor suprafețe extinse de terenuri federale pentru dezvoltarea locuințelor. Guvernul deține mai mult de un sfert din terenurile din Statele Unite, deși majoritatea acestor suprafețe sunt fie dificil de locuit, fie sunt folosite ca parcuri naționale, rezervații naturale sau baze militare. De asemenea, a propus deportarea a milioane de imigranți ilegali, considerând că aceasta ar putea contribui la soluționarea deficitului constant de locuințe din țară.
Economiștii avertizează că politicile propuse de Trump ar putea avea efecte contrare celor dorite, ducând la o creștere semnificativă a inflației și afectând economia globală. Un tarif universal de 10%-20% pentru toate importurile și până la 60% pentru bunurile din China riscă să declanșeze o serie de măsuri de retorsiune din partea partenerilor comerciali, intensificând tensiunile și potențial generând un nou război comercial. Robert Lawrence, profesor la Harvard, a declarat pentru Time Magazine că un astfel de demers ar încălca angajamentele SUA la Organizația Mondială a Comerțului, iar țările afectate ar fi motivate să riposteze. „Pe baza experiențelor anterioare, e clar că străinii ripostează când SUA ridică tarifele, mai ales dacă aceștia consideră că regulile nu sunt respectate,” avertizează Lawrence.
De asemenea, economiștii subliniază că un tarif universal ar putea conduce la scăderi drastice ale prețurilor acțiunilor, în special pentru multinaționalele americane care depind de lanțuri de aprovizionare internaționale. Banca de investiții UBS estimează că o taxă de 10% ar putea duce la o scădere de 10% a pieței bursiere. În plus, raportul Peterson Institute for International Economics sugerează că inflația ar putea ajunge la valori între 6% și 9,3% până în 2026 în cazul implementării politicilor lui Trump, în comparație cu o proiecție de 1,9% fără acestea.
Cei de la Washington Post semnalează că Donald Trump își propune o întoarcere la politica tarifară din epoca președintelui William McKinley. McKinley, în anii 1890, a impus taxe de import record, care au dus la creșterea prețurilor pentru consumatori, o înfrângere politică a Partidului Republican și, probabil, la recesiunea profundă din 1893. În mod similar, un tarif general de 70% pentru a compensa veniturile din impozitul pe venit din 2023 ar necesita reducerea drastică a cheltuielilor federale, inclusiv a celor pentru asigurările sociale și Medicare – pe care Trump promite că le va proteja. În plus, tarifele ar crește prețurile pentru consumatori, ar proteja producătorii ineficienți și ar încuraja lobby-ul corporativ pentru favoruri speciale în domeniul comercial, sugerează Washington Post.
Economiștii subliniază că o economie dezvoltată ca cea a SUA, aflată la „frontiera inovației”, nu mai are nevoie de protecționismul specific economiilor aflate în curs de dezvoltare. Într-un mediu competitiv, unde firmele inovative explorează noi oportunități, tarifele ar destabiliza lanțurile de aprovizionare și ar ridica costurile materiilor prime, făcând SUA mai puțin productivă. Chiar dacă impactul ar putea fi temporar, substituțiile interne, protejate de tarife, riscă să nu atingă nici prețurile, nici calitatea produselor străine. Tarifele „temporare” vor tinde astfel să devină permanente, cum s-a întâmplat cu taxa de 25% pe camioanele de tonaj mic, din 1963, încă aplicabilă după 61 de ani, arată sursa citată.
Ceva de... Vezi tot