Cerealele, noua arma de politica externa a Rusiei

Rusia se confrunta in aceste zile cu trei crize simultane: cele mai ridicate temperaturi din ultimii 130 de ani, cea mai grava seceta din ultimii 30 de ani si incendii care acopera deja sapte regiuni, inclusiv Moscova.

Aceasta situatie ameninta si culturile de grau, unele dintre cele mai mari din lume. Rezervele de grau sunt importante pentru Rusia, pentru ca asigura atat pacea sociala, dar influenteaza inclusiv politica externa, remarca Stratfor.

O istorie plina de secete si incendii

Rusia produce aproximativ 100 de milioane de tone de grau pe an sau 10% din cantitatea existenta la nivel mondial si exporta 20% din aceasta pe pietele din Europa, Orientul Mijlociu si Africa de Nord.

Aceste cantitati variaza, in fiecare an, in functie de gravitatea secetei si a altor factori naturali, intre 75 si 100 de milioane de tone de grau. Nivelurile estimate anul acesta se apropie de 65 de milioane de tone, la care se adauga alte 24 de milioane aflate in stocuri, ceea ce inseamna ca rusii dispun de rezerve mai mari decat ar avea nevoie, adica de 75 de milioane tone.

Cea mai mare provocare a reprezentat mereu transportarea acestei cantitati pana in cele mai indepartate colturi ale tarii.

Regiunea ruseasca responsabila de realizarea celei mai mari parti din aceasta productie este partea sudica, europeana, a Rusiei, ce se intinde de-a lungul Caucazului de Nord si pana in vestul Kazakstan-ului. Aceasta este regiunea cea mai fertila a Rusiei, calitate datorata inclusiv fluviului Volga, care o strabate.

Astfel, desi seceta si incendiile au afectat in trecut Rusia, acestea nu au patruns niciodata in regiunea cea mai fertila a acesteia, ci in regiunile de langa Ural, unde sunt cultivate granele destinate Siberiei.

Mai mult decat atat, in timp ce regiunea europeana a Rusiei beneficiaza de una dintre cele mai bune retele de transport din tara, acestea nu sunt legate de regiunea Siberiei, ci de Europa si Marea Neagra.

Daca Siberia va avea ce manca in aceasta iarna, nu acelasi lucru se poate spune si despre tarile dependente de exporturile de grau rusesc. Aceste ingrijorari sunt alimentate de interdictia recenta privind exporturile de cereale, in perioada 15 august-31 decembrie.

Interdictia de export a granelor are la baza doua temeri interne, prima tine de posibilitatea cresterii fulminante a pretului granelor pe pietele interne, iar a doua de posibilitatea ca insamantarile de toamna sa fie afectate de seceta si incendii, lasand Rusia fara mancare.

Conservatorismul Moscovei in ceea ce priveste stocurile de mancare si stabilitatea preturilor trebuie inteles in sensul in care aceste doua lucruri au puterea de a ridica populatia impotriva propriului Guvern.

Lenin a atribuit cerealelor calitatea de "valuta valutelor", iar controlul acestora a fost una dintre prioritatile Armatei Rosii in timpul Revolutiei Rosii.

Astfel privite lucrurile, ele se aliniaza perfect cu politica Moscovei de a-si folosi resursele ca un mijloc de influentare si control al politicii interne si externe.

Exporturile si politica externa

Rusia a cerut deja Kazakstanului si Belarusului sa suspende temporar exporturile proprii de cereale. Niciunul dintre cele doua state nu au refuzat Moscova.

Aceasta solicitare depaseste deja ceea ce am putea numi grija zilei de maine si seamana mai mult cu o incercare de a institui un cartel al granelor si de a influenta astfel piata globala.

Belarusul este un exportator minor de grau, dar investitorii rusi detin deja jumatate din economia sa, in timp ce Kazakstanul se afla in topul cinci al celor mai mari exportatori de cereale din lume, cu 21 de milioane de tone de grau produse pe an.

Aceste trei tari au format, in luna iulie 2010, o uniune vamala, care sa faciliteze schimbul de produse si servicii, dar care a starnit multe ingrijorari pe scena politica a lumii.

Solicitarea recenta adresata de Rusia celor doua tari de a refuza la import orice fel de vin sau apa minerala care provin din Republica Moldova si Georgia ne duce inca o data cu gandul la intentiile Moscovei de a folosi aceasta uniune vamala cu scopul de a stabili un adevarat cartel al cerealelor.

In toata aceasta ecuatie, este important de vazut ce va face Ucraina, care a exportat anul trecut 21 milioane tone grau din cele 46 de milioane produse. Anul acesta previziunile anuntate indica exporturi in scadere de 16 milioane de tone, pe fondul unei secete accentuate.

Ucraina nu a anuntat inca reduceri suplimentare ale exporturilor de grane, dar daca Rusia va dori sa influenteze masiv piata granelor la nivel global, atunci va trebui sa poata avea un control asupra deciziilor Kievului, noteaza Stratfor, care aduce aminte de preluarea recenta a puterii de catre pro-comunistul Victor Ianukovici.

Daca Moscova ar putea decide asupra exporturilor tuturor acestor trei state cu care se invecineaza, atunci va detine controlul a 15% din productia mondiala de grau si 16% din exporturi.

O companie tech lansează un „labirint” pentru boți: cum funcționează noua capcană AI și de ce ar putea schimba regulile jocului pe internet

Într-o lume în care conținutul online e vânat zi de zi de instrumente automate, Cloudflare propune o soluție atipică: nu blocarea boților, ci păcălirea lor. Compania a anunțat lansarea AI...

Cum să economisești combustibil folosind o setare din telefon

Puțini șoferi știu că telefonul poate deveni un aliat real în reducerea consumului de combustibil. Prin activarea unei funcții simple, deja disponibilă pe majoritatea dispozitivelor moderne,...