De ce nu poate România profita de producțiile record din agricultură. Economist: „Ne lipsește capitalul uman și financiar. Infrastructura este la pământ”

Chiar dacă ministerul Agriculturii a anunțat recent producții record la culturile de grâu și florea soarelui, economiștii sunt de părere că țara noastră nu se află în poziția de a profita la maxim de acest lucru. Lipsa infrastructurii dar și a capitalului uman și financiar sunt doar unele din neajunsurile ce vor împiedica România să profite la maxim de rezultatele bune din agricultură, este de părere economistul Cristian Păun, profesor la ASE.

„Zilele trecute am aflat că România a înregistrat în 2021 o producție record la floarea soarelui. Pe primul loc în UE. Jumătate din producție o va exporta ca atare, materie brută pentru industria altor țări. Nu putem prelucra mai mult de jumătate din producție. Valoarea totală estimată este în jur de 1,3-1,4 miliarde EUR. Dacă, în loc să exporte semințele, ar exporta ulei și șrot, valoarea exportului ar depăși 2 miliarde EUR.

Diferența pe care o pierdem ar ajunge la dublarea capacității de producție de ulei lejer. Dacă, din ulei, am face margarină, câștigurile din floarea soarelui s-ar tripla. Uleiul și margarina se depozitează pe termen mai lung, cu costuri mult mai mici. Prețul lor e mai puțin expus la sezonalitate.

Azi am aflat că avem record de producție la fructe de pădure. Aproape totul merge la export. Nu avem capacitatea să le prelucrăm, să le stocăm pentru iarnă... Nimic... Le iau alții pe nimic de la noi și ni le retrimit în caserole "proaspete" de Crăciun. Sau gem pe papanași. Sau sucuri naturale "proaspete". Sau în plăcinte congelate. Noi... nimic.

De ce se întâmplă asta? Economia dă un răspuns simplu și demn de luat în considerare:

1. Ne lipsește capitalul financiar. Producția de ulei e mai intensivă în capital decât cea de semințe de floarea soarelui. Cea de margarină, și mai intensivă. La fel și la fructele de pădure. Fiecare stadiu mai avansat are nevoie de capital suplimentar semnificativ.

2. Ne lipsește capitalul uman: antreprenorii care să gândească cap-coadă afacerea, anagajații lor, finanțatorii capabili să înțeleagă riscul antreprenorial din spate și să găsească capitalul disponibil;

3. Riscul sistemic din piață mult prea mare. Tradus prin: reglementările stufoase, avizele epuizante, lipsa de predictibilitate, instabilitate politică, libertate economică precară, rule of law cel care e etc. Suntem "junk" nu doar în ochii antreprenorilor ci și în ochii celor care au capitalul disponibil pentru investiții. De ostilitatea în creștere față de multinaționale nu mai vorbesc.

4. Problemele din piața muncii: brain drain, migratia pe toate categoriile, calitatea factorului uman etc.

5. Concurența mare și în creștere a țărilor din jur, mai ales pe tot ce înseamnă valoare adăugată mare.

6. Concurența complet anapoda din partea statului care oferă job-uri cu privilegii enorme în spate: pensii speciale, salarii enorme cu valoare adăugată mică în spate și deconectate de la performanță, hazard moral etc.

7. Infrastructura la pământ, toată infrastructura

Nu pare nimic prea complicat! În realitate, este!”, a scris pe Facebook acesta.

În data de 18 august, ministerul Agriculturii anunța cea mai mare recoltă la grâu din România de după aderarea la UE.

Cu o zi înainte același minister anunța o producție record la floarea soarelui.

În contra curentului european, românii s-au îndreptat în 2024 către mașinile diesel: Înmatriculările au crescut cu peste 31%

În timp ce la nivelul pieței auto europene înmatriculările de autoturisme diesel au înregistrat declinuri anuale de 10,6% în primul trimestru și de 18,5% în luna martie 2024, în România...

Ce a făcut Marcel Boloș, ministrul de Finanțe, săptămâna asta

Proiectele de tip parteneriat public-privat reprezintă viitorul și de aceea am participat la IMF/WB Constituency Meeting 2024, pentru a discuta cu experții și a vedea cum pot fi create noi...