Micii producatori romani si economia alternativa

Cu parul lung si liber, mereu desculti prin sala de conferinte, imbracati in fibre vegetale produse organic si arborand o "taranitate" dezinvolta, dublata de un discurs politic foarte articulat, atasamente ideologice clare si revendicari de politici publice. Asa ni-i descrie Monica Stroe, doctorand in antropologie care studiaza tendintele alimentare, pe taranii austrieci, germani, francezi si belgieni prezenti la Forumul European pentru Suveranitate Alimentara 2011.

"Indiferent de varsta, incorporau atat de bine semne ale unor stiluri de viata alternative, incat s-ar fi amestecat fara probleme printre participantii la un festival goa", spune ea. Un decalaj mare s-a simtit insa intre autoproclamatii tarani din Vest si delegatia Romaniei, care reprezenta interesele unei categorii in marea ei majoritate inabusite.

"Nu prea vezi tarani revolutionari in Romania. Micul agricultor roman e mai cuminte, nu se simte legitimat sa strige in gura mare ca e taran si priveste circumspect efuziunile militante. Revolutiile occidentale nu prind foarte rapid la noi. O sfiosenie care a caracterizat si palida varianta damboviteana a miscarii Occupy," explica Monica Stroe.

Chiar daca ne place sa ignoram asta, suntem tara cu cea mai mare populatie rurala(aproximativ 50%) si cel mai mare procent de ocupare in agricultura (de aproximativ sapte ori mai mare decat media europeana), dar cu cele mai mici exploatatii agricole din Europa.

Agricultura romaneasca este impartita intre "subzistenta lucie" (aproximativ 1,9 milioane de gospodarii exploateaza sub doua treimi din suprafata agricola utilizata, fragmentata in loturi medii de 2,3 ha) si "noii latifundiari", cum ii numeste antropologul Vintila Mihailescu, fost director al Muzeului Taranului Roman si unul dintre promotorii Targului Taranului Roman, vorbind de cele sub 20.000 de exploatatii ce poseda peste o treime din suprafata agricola utilizata si 270,4 ha in medie. Intre ei a nimerit o categorie deocamdata confuza.

La baza piramidei se aflataranul de subzistenta, care mananca ce produce si mai castiga eventual un ban din vanzarea produselor conexe gospodariei, asigurandu-si un minim de lichiditati.

Mai sus in ierarhie se afla categoria pestrita ataranului mijlocassau "de surplus". Din aceasta categorie, unii au inceput sa alunece inspre saracie odata cu normele de certificare impuse de integrarea europeana din 2007, care au blocat accesul la piata pentru multi dintre agricultori, si de cand cu criza financiara. Altii au luat drumul emigratiei.

Doar o patura subtire de tarani relativ mai instariti, dimpreuna cu unii dintre "tehnicienii rurali", care aveau cheag inca dinainte de Revolutie si un oarecareknow-howde comercianti, au devenit mici producatori, fermieri, si au intrat in sistemul de piata supus normelor europene, unde s-au branduit si au inceput sa faca furori si dincolo de granite.

Sunt cei pe care ii vedem la targurile de produse naturale de genul Targul Taranului, care au adaugat o plusvaloare roadelor de la tara, urcandu-le preturile. Apoi avem marea productie, spre care privesc flamande autoritatile romane.

In acest context al orientarii spre productie excesiva si al crizei financiare, apar tot mai multe indemnuri laeconomie alternativa. Unii economisti sustin caa cam venit vremea sa o lasam moarta cu imperativul dezvoltarii pentru a reduce din consumul iresponsabil si sa cautam alternative care sa genereze economii mai stabile si mai sustenabile.

Se vorbeste de barter, troc (pe scurt, sistem ce presupune schimburi nemonetarizate de bunuri si servicii) combinat cu monede alternative (un astfel de exempluse poate observa in Grecia destabilizata de criza, in zona urbana), de modalitati alternative de schimb al capitalului care sa descurajeze productia in exces sau dezvoltarea fara limite.

Se vorbeste mult despre local si (auto)sustenabil. Totodata, ne aflam, se pare, in ceea ce ONU a declarat ca fiindAnul International al Cooperativelor, prezentate drept un model de business cu potentialul de a dobandi cea mai mare rata de dezvoltare din lume, o alternativa de business ce invoca sustenabilitate, banking corect si acces la servicii.

In acelasi registru alternativ se situeaza si Via Campesina, o miscare internationala care lupta pentru drepturile micilor agricultori si care se afla in spatele Forumului European pentru Suveranitate Alimentara. Lor le apartine de altfel acest din urma concept, spune Monica Stroe, concept care defineste tendinta alternativa discursului dominant despre securitate alimentara, unul centrat pe hranirea cu orice pret a unei populatii mondiale in crestere.

"Aceasta optiune, considera ei, ignora efectele colaterale ale acestei urgente alimentare: concentrarea pamantului in mainile industriei agricole, dezechilibre ecologice si dependenta de semintele cu copyright", spune doctoranda in antropologie.

"Suveranitatea alimentara pune individul si localul in centrul discursului alimentar, investindu-l atat pe agricultor, cat si pe consumator cu dreptul de a opta asupra hranei pe care o produc si consuma, in acord cu specificul natural si cultural local. Este o miscare cu un puternic caracter social: de istoria Via Campesina este legata Miscarea Muncitorilor fara Pamant din Brazilia anilor '90.

Suveranitatea alimentara se doreste a fi o formula de incurajare a categoriilor ignorate - mici agricultori, dar si persoane fara pamant, femei, minoritati etnice - sa-si joace activ rolul destakeholderin deciziile legate de sistemul alimentar".

Citeste mai mult despre Micii producatori romani si economia alternative pe Think Outside The Box.

Noi aprecieri contradictorii în cotația leului față de euro și dolar. Gramul de aur, în scădere

Moneda naţională s-a depreciat marţi, 22 aprilie, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9762 lei, în creştere cu 0,04 bani (+0,01%) faţă de...

Platforma ANOFM pentru activitățile casnice este în funcțiune. Plata prin tichete aduce asigurări sociale și de sănătate prestatorilor

Ministerul Muncii a anunțat deschiderea platformei ANOFM prin care beneficiarii de servicii ocazionale în gospodărie pot plăti prestatorii de servicii prin tichetele pentru activități...