Recoltă record de grâu pentru România. Cea mai mare producţie după aderarea la Uniunea Europeană

Miercuri, 18 August 2021, ora 18:30
4340 citiri
Recoltă record de grâu pentru România. Cea mai mare producţie după aderarea la Uniunea Europeană

România obţine în acest an o producţie de grâu de peste 11,33 milioane de tone, fiind cea mai mare recoltă de la aderarea ţării la Uniunea Europeană, au anunţat, miercuri, reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Până la data de 16 august 2020 a fost recoltată 98,54% din suprafaţa însămânţată cu grâu în 2020/2021, de circa 2,2 milioane hectare.

Anul trecut, România a obţinut doar 6,4 milioane de tone de grâu, recolta fiind diminuată cu peste 40% din cauza secetei. Cei mai buni ani din 2007 şi până în prezent, potrivit datelor transmise de MADR, sunt 2017, cu 10,03 milioane de tone de grâu, 2018 - 10,14 milioane de tone şi 2019 - 10,29 milioane de tone.

"Rating-ul "excepţional" pentru recolta agricolă din anul 2021 acordat României de către GEOGLAM (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative) este confirmat de rezultatele obţinute de către fermierii români. Până la această dată, culturile vedetă ale anului 2021 care plasează fermierii din România pe poziţia de leader sunt: grâul, orzul şi rapiţa. Conform datelor operative din data de 16 august 2021, producţia totală de grâu recoltată este de 11,33 milioane de tone, fiind cea mai mare producţie înregistrată de la data aderării României la Uniunea Europeană", transmite MADR într-un comunicat remis AGERPRES.

Producţii medii situate peste media naţională, de 5.346 kg/ha, s-au realizat în vestul ţării, în judeţele Satu Mare, Timiş, Bihor, Arad, dar şi în judeţele Olt, Caraş Severin, Ialomiţa, Brăila şi Botoşani.

Producții bune și pentru alte culturi

De asemenea, producţia totală de orz se situează în anul 2021 la un nivel-record de 1,88 milioane tone, cea mai ridicată începând cu anul 2007. Şi în cazul acestei culturi, anii 2017, 2018 şi 2019 au fost cei mai buni, în condiţiile în care producţiile de orz au depăşit 1,26 de milioane de tone.

Potrivit datelor MADR, producţia medie la hectar înregistrată până la data de 16 august este de 5.599 kg/ha, 13 judeţe depăşind media naţională (Bihor, Arad, Galaţi, Ialomiţa, Caraş-Severin, Constanţa, Brăila, Olt, Mureş, Călăraşi, Timiş, Dolj şi Giurgiu).

"Şi la celelalte cereale - secară, triticale, orzoaică, ovăz, mei, hrişcă etc. - s-au obţinut producţii bune, astfel că producţia totală de cereale până la această dată depăşeşte 15 milioane tone", mai spun reprezentanţii MADR.

La rapiţă în anul 2021 s-a înregistrat cea mai mare producţie medie la hectar (3.022 kg/ha) din 2007 şi până în prezent, datorită soiurilor folosite, aplicării tehnologiei adecvate cât şi a condiţiilor agrometeorologice favorabile. În anul 2016 media la hectar a fost una de 2.835 kg/ha, iar anul trecut de 2.124 kg/ha. Ministerul nu a furnizat date despre producţia totală de rapiţă.

Potrivit datelor MADR furnizate la finalul lunii iunie, în anul agricol 2020/2021 a fost însămânţată cu culturi agricole o suprafaţă totală de aproape 8 milioane ha, din care 3,107 milioane ha în toamna lui 2020 şi 4,874 milioane ha în primăvară. Deşi suprafaţa programată pentru însămânţare în primăvara lui 2021 a fost de 5,4 milioane ha, s-a realizat doar 90,12% din această suprafaţă.

Suprafaţa însămânţată în toamnă a fost de 3,107 milioane hectare, din care, cele mai importante culturi au fost: 2,2 milioane cu grâu, 321.912 hectare cu orz şi peste 430.000 de hectare cu rapiţă.

Floarea soarelui a mers foarte bine

România înregistrează în acest an un maximum al producţiei de floarea-soarelui, cu o creştere de aproximativ 1,22 milioane de tone faţă de anul 2020, însă lipsa unor unităţi de procesare la nivel naţional conduce la vânzarea materiei prime către ţări din Uniunea Europeană şi nu numai, susţin reprezentanţii Clubului Fermierilor Români.

"Pentru cultura de floarea-soarelui, ţara noastră utilizează pentru consumul intern aproximativ 1,2 - 1,3 milioane tone, dintr-un total prognozat la nivelul anului 2021 de 3,3 milioane tone. Această cantitate reprezintă aproximativ 34% din producţia Uniunii Europene specifică acestei culturi, realizată la un randament minim de 2,75 tone/ha, în cadrul unei suprafeţe însămânţate de 1,2 milioane hectare. Anul acesta, România înregistrează un maxim al producţiei de floarea-soarelui, raportat la perioada ca membră a spaţiului comunitar european, înregistrând astfel o creştere de aproximativ 1,22 milioane tone faţă de anul 2020. Lipsa unor unităţi de procesare la nivel naţional conduce la vânzarea materiei prime către ţări precum Bulgaria (aproximativ 400.000 tone/an), Turcia (aproximativ 400.000 tone/an), Ungaria (aproximativ 220.000 tone/an), ţări din Asia sau vestul Europei (Olanda, Franţa şi Spania). Practic, în acest an agricol, aproximativ două milioane de tone vor fi exportate la nivel intra-UE şi extra-UE", este de părere Cezar Gheorghe, consultant Clubul Fermierilor Români şi expert analist în comerţul cu cereale.

Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei, transmis marţi AGERPRES, România are nevoie de asigurarea unor politici care să sprijine creşterea valorii adăugate în agricultură, unul dintre obiective fiind stimularea cantităţii de depozitare şi procesare a cerealelor şi plantelor oleaginoase.

"România are nevoie de o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil şi sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securităţii alimentare a ţării şi calitatea produselor exportate, respectând în acelaşi timp condiţiile europene specifice fiecărui produs în parte. În acest sens, pentru a sprijini fermierii în scopul creşterii valorii adăugate generate de afacerile agricole din România, Clubul Fermierilor Români propune următoarele: stimularea finanţării specifice realizării unor investiţii în infrastructura de depozitare; subvenţionarea dezvoltării şi modernizării unităţilor de procesare cu scopul creşterii capacităţii de procesare; oferirea de sprijin cuplat pentru fermieri, în vederea păstrării în ţară a materiei prime specifice zonei de procesare; crearea de facilităţi fiscale pentru activitatea de procesare; ofertarea produselor procesate în pieţele tradiţional partenere pentru vânzarea materiei prime, concomitent cu identificarea de pieţe noi pentru comercializarea produselor finite", notează sursa citată.

Specialiştii în domeniu menţionează că impactul financiar al exporturilor indică o diferenţă de 535 dolari/tonă (vânzare materie primă), comparativ cu 1.570 dolari/tonă (vânzare produse procesate), cumul realizat din producţia de ulei brut (1.200 dolari/tonă) şi cantitatea de şrot rezultat (370 dolari/tonă).

Citeste si:
Ședinţă a coaliţiei de guvernare. Certificatul verde și împărțirea prefecturilor, pe lista de discuții
Ședinţă a coaliţiei de guvernare. Certificatul verde și împărțirea prefecturilor, pe lista de discuții
Coaliţia de guvernare, care are marţi, 7 decembrie, la ora 15.00, o nouă şedinţă, va discuta din nou despre taxa de 1 la sută pentru companiile mari. Potrivit unor surse politice,...
Marian Neacșu, fost condamnat penal, este noul secretar general al Guvernului la propunerea PSD
Marian Neacșu, fost condamnat penal, este noul secretar general al Guvernului la propunerea PSD
Marian Neacşu a fost numit în funcţia de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, printr-o decizie a prim-ministrului Nicolae Ciucă, publicată marţi în Monitorul Oficial. Prin...