Un specialist in marketing din Galati cultiva ceapa si morcovi bio: Agricultura a evoluat, poti creste legume si fara chimicale

Un tanar specialist in marketing care si-a petrecut de mic verile muncind in ferma de legume a familiei e hotarat sa testeze limitele agriculturii ecologice, folosind tehnologii inovatoare.

Iulian Tunsu isi aminteste ca abia implinise 9 ani in vara in care a inceput sa lucreze la ferma de legume infiintata de tatal sau, in comuna Vanatori, din judetul Galati. Iar de atunci si-a petrecut fiecare vacanta de vara printre rasaduri, utilaje agricole si recolte. Asa se face ca - la varsta la care alti copii se jucau - Iulian invata sa recunoasca suferintele plantelor si sa intervina, pentru a salva culturile.

Chiar si in anii studentiei - petrecuti mai intai la Iasi si apoi in Olanda - tanarul a revenit acasa, in fiecare vara, pentru a munci la legume, cot la cot cu familia sa.

Pana la urma - dupa ce s-a specializat in marketing si a construit pentru altii modele de afaceri - Iulian Tunsu a hotarat sa se stabileasca din nou acasa si sa foloseasca tot ce a invatat pentru a ajuta la cresterea afacerii de familie.

A constat, insa, destul de repede ca, la cei 26 de ani ai sai, nu vede viitorul fermei (si pe cel al agriculturii, in general) la fel ca parintele sau. Iar de aici, n-a mai fost decat un pas pana la iscarea unui conflict intre generatii. Astfel, in vreme ce tatal isi dorea eficientizarea culturilor conventionale, tanarul specialist in marketing era mai degraba atras de agricultura ecologica, facuta cu utilaje si sisteme digitale, care sa poata fi controlate precis, prin Internetul lucrurilor. Dupa o serie de discutii, cei doi au cazut de acord asupra unui aspect: un prim pas catre noile tendite in domeniu merita, intr-adevar, facut.

"Am negociat cu dansul (cu tatal - n.red.) si am decis sa intru in conversie cu 5 hectare pe care sa le cultiv singur (...) Vreau sa creez un sistem de management pentru agricultura bio.

Acesta este primul an de conversie pentru cele 5 hectare. Pentru moment, am un hectar de cartof, unul de ceapa si urmeaza sa infiintez si unul de morcov. Urmeaza sa stabilesc ce voi face si cu restul suprefetei. Poate ca pe viitor o sa incerc sa abordez si alte legume. Momentan, insa, o sa merg pe ceea ce stiu sa cultiv si in regim conventional, ca sa nu existe niciun risc - nici financiar, nici de alta natura", a explicat Iulian Tunsu pentru Ziare.com.

Ceapa bio - mai greu de cultivat, dar mai gustoasa si mai sanatoasa

Iulian Tunsu isi aminteste ca a aflat despre programul "Crestem Romania Bio" lansat de Carrefour tocmai cand isi facea calcule si incerca sa gaseasca banii necesari pentru a incepe o cultura ecologica.

"Aici, problema este ca - pentru a-ti putea vinde produsele sub denumirea de bio - ai nevoie de certificare. Iar ca sa ajungi sa o obtii, trebuie sa treaca o perioada de doi ani numita 'de conversie'. Sunt practic primii ani in care nu mai folosesti erbicide si pesticide pe pamantul respectiv. In aceasta perioada, poti cultiva pamantul, dar recoltele trebuie sa le vinzi ca produse conventionale, desi tu le-ai obtinut mai greu si cu costuri mai mari.

Ei bine, cand i-am intalnit pe cei de la Carrefour si am aflat ca au un program in care ajuta cu certificarea si, in plus, cumpara productia din perioada de conversie la un pret mai bun, am fost incantat. Am prins curaj sa fac ceea ce imi doream. Asa ca m-am inscris in program si am inceput direct sa cultiv", povesteste Iulian Tunsu.

Hotarat sa inceapa treaba chiar din aceasta vara, tanarul fermier a facut comanda de samanta bio de ceapa din strainatate. N-a primit-o in martie - momentul ideal pentru semanatul cepei - ci abia in aprilie. Dar s-a ambitionat si a semanat, totusi, cu intarziere.

Dupa rasarire, a inceput lunga lupta cu buruienile - care, in lipsa erbicidarii, continua sa iasa, oricat le-ai prasi! - dar si cu daunatorii si cu bolile specifice cepei. Pana astazi, ceapa bio - care e asemenea "unei domnisoare sensibile", dupa cum spune fermierul - continua sa creasca, desi n-a vazut strop de erbicid sau de pesticid. In schimb, a fost tratata doar cu o serie de insecticide bio, care nu sunt nici pe departe la fel de agresive cu planta si cu organismul uman ca acelea folosite in agricultura conventionala.

Iulian Tunsu isi examineaza cultura cu ochii celui care stie dupa ce sa se uite. Spune ca, de curand, ceapa lui bio a fost batuta de grindina. Se asteapta sa obtina cam jumatate din recolta de pe un hectar cultivat cu ceapa in regim conventional. Sau poate nici macar atat ... Dar recolta, oricat de mica, va fi mai gustoasa si mai sanatoasa decat cea obtinuta in regim conventional.

In plus, chiar si un esec de moment in cultivarea cepei bio ar fi util, pentru ca ar reprezenta o lectie, ne explica Iulian Tunsu.

Tanarul spune ca isi tine ochii larg deschisi si e pregatit pentru orice. Nu s-a apucat de agricultura ecologica in speranta ca, in baza norocului, va obtine productii mari. Dimpotriva, a facut-o pentru ca vrea sa invete totul despre modul in care - cu temele bine facute si cu munca multa - ar putea produce mancare mai sanatoasa pentru oameni.

Rotatia culturilor e esentiala: de unde ai recoltat mazare, pui morcov!

Nu departe de parcela cu ceapa bio, Iulian Tunsu ne arata un lan de mazare din care ies, ici si colo, buruieni inalte. Acolo, spune fermierul, urmeaza sa puna morcov pe care sa-l recolteze in octombrie.

De fapt, mazarea pe care o vedem este doar o cultura premergatoare, al carei scop este sa pregateasca terenul si sa fixeze in sol azotul din atmosfera. Fermierii folosesc acest sistem numit "rotatia culturilor" pentru a-si exploata la maxim solul, fara insa a-l saraci de resuse minerale.

Iar in agricultura bio, rotatia culturilor este cu atat mai importanta pentru ca plantele trebuie sa aiba posibilitatea sa creasca dintr-un pamant curat si bogat, ca sa aiba puterea de a lupta singure cu boli si daunatori.

Dupa zilele lungi petrecute in ferma, Iulian Tunsu isi mai gaseste timp si pentru cercetare. Fotografiaza plantele cu echipamente performante si ulterior, incearca sa le studieze pentru a intelege regula prin care se instaleaza carentele de micro si macro elemente, de care planta are nevoie pentru a creste sanatoasa.

"Ceea ce incerc sa fac - in prima instanta - este sa imi creez un sistem inteligent pe care sa-l conectez la o prasitoare. Acest sistem ar urma sa poata pulveriza substante nutrivite in cantitatile optime exact acolo unde este nevoie de ele. Planta poate fi tinuta foarte bine si cu macroelemente si alte substante necesare, daca i le aplici asa cum trebuie. Nu e neaparat nevoie de pesticide obtinute din petrol.

Sistemul inteligent de pulverizare nu e greu de facut, in sine. Dar dureaza. Iar eu - pentru ca nu am oameni, imi petrec ziua pe tractoare si pe combine. Dar pe viitor, trebuie sa gasesc timp si sa creez acest sistem", spune Iulian Tunsu.

Tanarul fermier spune ca momentan n-ar vrea sa vorbeasca despre costuri. O va face abia la toamna, dupa ce isi va vinde productia si va stabili daca, una peste alta, cultura a fost rentabila sau nu.

Oricum, ceea ce isi doreste el cel mai mult acum este sa isi poata petrece urmatorii ani testand tehnologii agricole si invatand zi de zi, pana cand va gasi calea de a obtine din culturi bio productii la fel de mari ca acelea din agricultura conventionala.

In plus, Iulian Tunsu spera ca intr-o zi buna zi va gasi si alti tineri legumicultori cu ferme mari - motivati, la fel ca el, de curiozitate - cu care sa se ia la intrecere in tehnologii si productii bio. Pe undeva, stie ca intr-o asemenea competitie, el ar putea fi in avataj, pentru ca deja a facut primul pas.