2018 economic - Inceputul sfarsitului?

Autor: Florin Andrei , economist
Luni, 31 Decembrie 2018, ora 17:00
9046 citiri

Privit la nivel individual, micro, anul 2018 a fost unul bun din punct de vedere economic, au fost job-uri suficiente, au crescut salariile, s-au cumparat locuinte, masini, electrocasnice. Se spune ca nevoile individului sunt pe primul loc, iar daca ne ghidam dupa acest aspect, putem spune ca inceputul acestui articol este adevarat.

Ce ne facem atunci cand nevoile individului sunt satisfacute temporar, iar premisele viitoare nu sunt tocmai cele mai bune? Vorbesc aici despre situatia in care un stat are o crestere economica sustenabila, un mediu economic stabil, dar nu investeste sau pune deoparte pentru vremuri grele. Prima lectie a fizicii ne spune ca orice actiune are si o reactiune, similar, in economie, orice crestere are si o descrestere, iar Romania incepe sa intre pe trendul de scadere.

Analizez in cele ce urmeaza principalele aspecte economice ale Romaniei.

1. Dobanzi si curs de schimb.

Dobanda de referinta a BNR a crescut, determinata de inflatia in crestere. Orice modificare a ratei de dobanda a BNR se transmite automat in celebrul (si mult hulitul) ROBOR care va reactiona la modificarile operate de BNR.

Anul ce se incheie a fost marcat de trei cresteri succesive ale ratei de dobanda a BNR, de la 1,75% in decembrie 2017 la 2% in ianuarie, 2,25% in februarie si 2,5% in mai. A fost, de fapt, semnalul de la BNR ca perioada banilor ieftini se incheie, iar inflatia in crestere nu poate fi mult mai mare ca rata de dobanda (de fapt legea economica ne spune ca inflatia trebuie sa fie mai mica decat rata de dobanda).

ROBOR 3 luni a inceput anul la 2%, a crescut pana la un maxim de 3,5% iar finalul acestui an il gaseste la 3%. Nu va imaginati ca s-au ieftinit banii! Nu, nici vorba! Este efectul politicii monetare a BNR care, la jumatatea acestui an, a reluat injectiile de lichiditate in piata, deopotriva pentru a mai scadea ROBOR, dar si pentru a oferi bani bancilor astfel incat sa acopere nevoia de finantare a Ministerului Finantelor. Surprinzator, recordul absolut de injectie de lichiditate a fost atins in acest an si nu in perioada crizei economice, 16,6 miliarde de lei pompati in piata la final de octombrie.

Cursul de schimb a fost neasteptat de stabil, pe alocuri aparat de BNR care, la inceputul acestui an, a hotarat sa se "ocupe" mai mult de curs si mai putin de dobanda. E drept, nu au existat nici evenimente majore in piata care sa determine o deterioare a ratei de schimb, poate doar o accentuare a importurilor care nu a fost reflectata in curs.

2. Inflatie

Dupa ani de preturi stabile, chiar in scadere din cauza masurilor fiscale, a reaparut un vechi demon al populatiei, inflatia - cresterile de preturi. Cresterea salariilor aparatului bugetar si a salariului minim a condus la o accelerare a consumului si deci la cresteri de preturi.

De altfel, un factor pentru cresterile de preturi este si cresterea salariului minim, adica a costului fix de productie. Inflatia a inceput anul la un nivel de 4,3%, a urcat pana la maximul de 5,4%, dupa care a inceput sa coboare pana spre 3,4%. Asa cum e normal, spre final de an consumul creste, astfel ca inflatia va incheia anul in jurul valorii de 4%.

3. Piata imobiliara

Pentru prima data dupa criza din 2008-2010, piata imobiliara a inceput sa dea semne de scadere. Numarul de tranzactii a inceput sa scada, in timp ce constructiile rezidentiale au inceput sa franeze. De altfel, numarul de autorizatii de constructii a scazut, apetitul pentru cumpararea de imobile in stadiul de proiect fiind mult mai redus fata de anii precedenti.

4. Creditare

In ultimii ani, creditarea a luat avant in special in zona creditelor de consum, prin prisma conditiilor usor relaxate si a banilor ieftini din piata. Pentru a preintampina un soc al creditelor neperformante in viitoarea perioada de recesiune, BNR a luat decizia de a scadea limita gradelor de indatorare (40% din venit total la lei si 20% la valuta), punand astfel o piedica serioasa creditarii. Masura in sine nu este una rea, insa consider ca era benefica o adoptare graduala.

Fara indoiala, portofoliile bancilor nu vor mai creste in 2019 asa cum au facut-o in ultimii ani, iar reducerea creditelor de consum poate insemna si o reducere a consumului, deci, o scadere a inflatiei.

Pe de alta parte, limitarea gradului de indatorare in cazul creditelor ipotecare va afecta si mai mult piata imobiliara.

5. Fiscalitate

Anul 2018 a debutat cu "revolutia fiscala" a Guvernului Tudose, o masura (in nici un caz reforma) care a necesitat foarte multe carpeli in Codul fiscal si ordonante de rectificare pentru categoriile speciale de persoane impozabile. Masura, neinteleasa de majoritatea populatiei, a vizat sa aduca mai multi bani in sistemul de pensii de stat si sa scada contributia pe pilonul doi - pensia privata.

Reducerea impozitului pe venit a lovit direct primariile, deoarece veniturile acestora au fost mai mici, fiind mai dependente de transferurile din bugetul de stat.

6. Populatie si somaj

Este important de observat ca populatia (activa) a Romaniei a scazut in continuare (cu 5 romani pe ora), numarul romanilor care traiesc peste granite fiind in crestere continua. Din 1990 si pana in prezent, populatia activa s-a injumatatit pe fondul migratiei. Aceasta este, de fapt, o bomba cu ceas, intrucat dezvoltarea sau chiar mentinerea actualei dezvoltari a tarii nu va fi posibila fara forta de munca suficienta.

Mai mult, cred ca este important sa lamurim o chestiune importanta - nu, Brexitul nu va insemna intoarcerea in tara a romanilor care lucreaza in Marea Britanie.

Somajul a avut o evolutie negativa, in sensul in care nevoia de forta de munca a existat pe tot parcursul anului, rata somajului coborand de la 4% la 3,3% spre finalul anului.

7. Crestere economica si buget

As incepe cu mentiunea ca bugetul general al Guvernului a fost elaborat pe o crestere economica de 5,5% desi, in realitate, toate premisele arata ca vom atinge (in cel mai bun caz) 4%, adica o diferenta in venituri de aproximativ 10-14 miliarde de lei.

Surprinzator, desi economia Romaniei creste, Guvernul se imprumuta din ce in ce mai mult pentru acoperirea cresterilor nesustenabile de cheltuieli. La finalul lunii noiembrie 2018, deficitul bugetar (diferenta intre cheltuieli si venituri) era de 26 miliarde lei (2,74% din PIB), cel mai mare deficit inregistrat in ultimii 7 ani.

Mi-ar fi placut sa scriu ca imprumuturile Guvernului au fost efectuate pentru dezvoltarea infrastructurii, a educatiei sau a mediului sanitar. Nu a fost cazul! Desi Guvernul mentioneaza frecvent ca Romania are cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana, nu poate mentiona si faptul ca sumele obtinute din cresterea economica au mers catre infrastructura sau alte domenii care pot produce valoare adaugata pe viitor.

8. Banca Nationala

Pentru o perioada foarte lunga, Banca Nationala a fost aparatorul de ultima instanta al economiei si finantelor tarii. In 2018, lucrurile pare ca s-au schimbat, BNR nu a mai fost atat de vocala in a trage semnale de alarma atunci cand finantele tarii o luau pe cai gresite. Ocazii au avut suficiente, insa au fost mult prea discreti. As aminti totusi de duelul de scrisori cu premierul si presedintele Camerei Deputatilor, dublul condamnat penal Liviu Dragnea, moment care a culminant cu intalnirea jenanta a guvernatorului Isarescu cu Viorica Dancila si Liviu Dragnea, in biroul celui din urma.

BNR este ultima reduta si are datoria (si obligatia) sa ramana independenta. Mai este? Un cunoscut analist economic si politic spunea urmatorul lucru, "BNR e cladire mare, nu se rupe dar se-ndoaie". Da, BNR anul acesta s-a cam indoit, poate prea mult fata de cat trebuia.

In loc de concluzie as spune ca anul 2018 a fost unul pestrit, foarte asemanator cu 2007 sau 2008. Cert este ca economia a crescut si anul acesta, insa, ca de fiecare data, momentele de investitii au fost ratate din cauza politicului care are orice alt plan decat acela al dezvoltarii.

Florin Andrei este economist, doctor in Finante si auditor financiar, cadru didactic asociat al Facultatii de Finante, Asigurari, Banci si burse de valori din cadrul ASE Bucuresti. Lucreaza de peste 5 ani in mediul academic si de peste 11 ani in mediul financiar-bancar. Se descrie ca un profesor "altfel", care pune accent in ceea mai mare masura pe partea practica a notiunilor studiate, ii provoaca pe studenti sa fie mai informati si sa isi dezvolte un limbaj economic dar si sa se implice activ in comunitate.



Citeste si:
Ministrul român de Externe consideră urgentă prezenţa consolidată a NATO pe Flancul estic: ”Anunțul SUA și al Franței are un rol de descurajare”
Ministrul român de Externe consideră urgentă prezenţa consolidată a NATO pe Flancul estic: ”Anunțul SUA și al Franței are un rol de descurajare”
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat joi, 20 ianuarie, că prezenţa consolidată a NATO pe Flancul estic ar trebui să se producă cât mai curând. Acesta a vorbit și despre...
Stelian Ion cere convocarea CSAT pe tema securității de pe flancul estic al NATO: ”Ar fi o dovadă de inconştienţă ca Iohannis să aştepte”
Stelian Ion cere convocarea CSAT pe tema securității de pe flancul estic al NATO: ”Ar fi o dovadă de inconştienţă ca Iohannis să aştepte”
Fostul ministru al Justiției Stelian Ion, vicepreședinte al USR, consideră că este necesară convocarea urgentă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru a discuta situaţia de...