Ziare.com

2018 economic - Inceputul sfarsitului?

de Florin Andrei, economist
Luni, 31 Decembrie 2018, ora 17:00

   

2018 economic - Inceputul sfarsitului?
Florin Andrei
Privit la nivel individual, micro, anul 2018 a fost unul bun din punct de vedere economic, au fost job-uri suficiente, au crescut salariile, s-au cumparat locuinte, masini, electrocasnice. Se spune ca nevoile individului sunt pe primul loc, iar daca ne ghidam dupa acest aspect, putem spune ca inceputul acestui articol este adevarat.

Citeste toate textele scrise de Florin Andrei pentru Ziare.com

Ce ne facem atunci cand nevoile individului sunt satisfacute temporar, iar premisele viitoare nu sunt tocmai cele mai bune? Vorbesc aici despre situatia in care un stat are o crestere economica sustenabila, un mediu economic stabil, dar nu investeste sau pune deoparte pentru vremuri grele. Prima lectie a fizicii ne spune ca orice actiune are si o reactiune, similar, in economie, orice crestere are si o descrestere, iar Romania incepe sa intre pe trendul de scadere.

Analizez in cele ce urmeaza principalele aspecte economice ale Romaniei.

1. Dobanzi si curs de schimb.

Motiveaza-ti angajatii cu mixul perfect de beneficii extrasalariale! Alege cardul de masa Up Dejun cu cost 0 si ai abonamente medicale Regina Maria de la 3 EUR/angajat. Afla mai multe AICI!

Dobanda de referinta a BNR a crescut, determinata de inflatia in crestere. Orice modificare a ratei de dobanda a BNR se transmite automat in celebrul (si mult hulitul) ROBOR care va reactiona la modificarile operate de BNR.

Anul ce se incheie a fost marcat de trei cresteri succesive ale ratei de dobanda a BNR, de la 1,75% in decembrie 2017 la 2% in ianuarie, 2,25% in februarie si 2,5% in mai. A fost, de fapt, semnalul de la BNR ca perioada banilor ieftini se incheie, iar inflatia in crestere nu poate fi mult mai mare ca rata de dobanda (de fapt legea economica ne spune ca inflatia trebuie sa fie mai mica decat rata de dobanda).

ROBOR 3 luni a inceput anul la 2%, a crescut pana la un maxim de 3,5% iar finalul acestui an il gaseste la 3%. Nu va imaginati ca s-au ieftinit banii! Nu, nici vorba! Este efectul politicii monetare a BNR care, la jumatatea acestui an, a reluat injectiile de lichiditate in piata, deopotriva pentru a mai scadea ROBOR, dar si pentru a oferi bani bancilor astfel incat sa acopere nevoia de finantare a Ministerului Finantelor. Surprinzator, recordul absolut de injectie de lichiditate a fost atins in acest an si nu in perioada crizei economice, 16,6 miliarde de lei pompati in piata la final de octombrie.

Cursul de schimb a fost neasteptat de stabil, pe alocuri aparat de BNR care, la inceputul acestui an, a hotarat sa se "ocupe" mai mult de curs si mai putin de dobanda. E drept, nu au existat nici evenimente majore in piata care sa determine o deterioare a ratei de schimb, poate doar o accentuare a importurilor care nu a fost reflectata in curs.

2. Inflatie

Dupa ani de preturi stabile, chiar in scadere din cauza masurilor fiscale, a reaparut un vechi demon al populatiei, inflatia - cresterile de preturi. Cresterea salariilor aparatului bugetar si a salariului minim a condus la o accelerare a consumului si deci la cresteri de preturi.

De altfel, un factor pentru cresterile de preturi este si cresterea salariului minim, adica a costului fix de productie. Inflatia a inceput anul la un nivel de 4,3%, a urcat pana la maximul de 5,4%, dupa care a inceput sa coboare pana spre 3,4%. Asa cum e normal, spre final de an consumul creste, astfel ca inflatia va incheia anul in jurul valorii de 4%.

3. Piata imobiliara

Pentru prima data dupa criza din 2008-2010, piata imobiliara a inceput sa dea semne de scadere. Numarul de tranzactii a inceput sa scada, in timp ce constructiile rezidentiale au inceput sa franeze. De altfel, numarul de autorizatii de constructii a scazut, apetitul pentru cumpararea de imobile in stadiul de proiect fiind mult mai redus fata de anii precedenti.

4. Creditare

In ultimii ani, creditarea a luat avant in special in zona creditelor de consum, prin prisma conditiilor usor relaxate si a banilor ieftini din piata. Pentru a preintampina un soc al creditelor neperformante in viitoarea perioada de recesiune, BNR a luat decizia de a scadea limita gradelor de indatorare (40% din venit total la lei si 20% la valuta), punand astfel o piedica serioasa creditarii. Masura in sine nu este una rea, insa consider ca era benefica o adoptare graduala.

Fara indoiala, portofoliile bancilor nu vor mai creste in 2019 asa cum au facut-o in ultimii ani, iar reducerea creditelor de consum poate insemna si o reducere a consumului, deci, o scadere a inflatiei.

Pe de alta parte, limitarea gradului de indatorare in cazul creditelor ipotecare va afecta si mai mult piata imobiliara.

5. Fiscalitate

Anul 2018 a debutat cu "revolutia fiscala" a Guvernului Tudose, o masura (in nici un caz reforma) care a necesitat foarte multe carpeli in Codul fiscal si ordonante de rectificare pentru categoriile speciale de persoane impozabile. Masura, neinteleasa de majoritatea populatiei, a vizat sa aduca mai multi bani in sistemul de pensii de stat si sa scada contributia pe pilonul doi - pensia privata.

Reducerea impozitului pe venit a lovit direct primariile, deoarece veniturile acestora au fost mai mici, fiind mai dependente de transferurile din bugetul de stat.

6. Populatie si somaj

Este important de observat ca populatia (activa) a Romaniei a scazut in continuare (cu 5 romani pe ora), numarul romanilor care traiesc peste granite fiind in crestere continua. Din 1990 si pana in prezent, populatia activa s-a injumatatit pe fondul migratiei. Aceasta este, de fapt, o bomba cu ceas, intrucat dezvoltarea sau chiar mentinerea actualei dezvoltari a tarii nu va fi posibila fara forta de munca suficienta.

Mai mult, cred ca este important sa lamurim o chestiune importanta - nu, Brexitul nu va insemna intoarcerea in tara a romanilor care lucreaza in Marea Britanie.

Somajul a avut o evolutie negativa, in sensul in care nevoia de forta de munca a existat pe tot parcursul anului, rata somajului coborand de la 4% la 3,3% spre finalul anului.

7. Crestere economica si buget

As incepe cu mentiunea ca bugetul general al Guvernului a fost elaborat pe o crestere economica de 5,5% desi, in realitate, toate premisele arata ca vom atinge (in cel mai bun caz) 4%, adica o diferenta in venituri de aproximativ 10-14 miliarde de lei.

Surprinzator, desi economia Romaniei creste, Guvernul se imprumuta din ce in ce mai mult pentru acoperirea cresterilor nesustenabile de cheltuieli. La finalul lunii noiembrie 2018, deficitul bugetar (diferenta intre cheltuieli si venituri) era de 26 miliarde lei (2,74% din PIB), cel mai mare deficit inregistrat in ultimii 7 ani.

Mi-ar fi placut sa scriu ca imprumuturile Guvernului au fost efectuate pentru dezvoltarea infrastructurii, a educatiei sau a mediului sanitar. Nu a fost cazul! Desi Guvernul mentioneaza frecvent ca Romania are cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana, nu poate mentiona si faptul ca sumele obtinute din cresterea economica au mers catre infrastructura sau alte domenii care pot produce valoare adaugata pe viitor.

8. Banca Nationala

Pentru o perioada foarte lunga, Banca Nationala a fost aparatorul de ultima instanta al economiei si finantelor tarii. In 2018, lucrurile pare ca s-au schimbat, BNR nu a mai fost atat de vocala in a trage semnale de alarma atunci cand finantele tarii o luau pe cai gresite. Ocazii au avut suficiente, insa au fost mult prea discreti. As aminti totusi de duelul de scrisori cu premierul si presedintele Camerei Deputatilor, dublul condamnat penal Liviu Dragnea, moment care a culminant cu intalnirea jenanta a guvernatorului Isarescu cu Viorica Dancila si Liviu Dragnea, in biroul celui din urma.

BNR este ultima reduta si are datoria (si obligatia) sa ramana independenta. Mai este? Un cunoscut analist economic si politic spunea urmatorul lucru, "BNR e cladire mare, nu se rupe dar se-ndoaie". Da, BNR anul acesta s-a cam indoit, poate prea mult fata de cat trebuia.

In loc de concluzie as spune ca anul 2018 a fost unul pestrit, foarte asemanator cu 2007 sau 2008. Cert este ca economia a crescut si anul acesta, insa, ca de fiecare data, momentele de investitii au fost ratate din cauza politicului care are orice alt plan decat acela al dezvoltarii.

Florin Andrei este economist, doctor in Finante si auditor financiar, cadru didactic asociat al Facultatii de Finante, Asigurari, Banci si burse de valori din cadrul ASE Bucuresti. Lucreaza de peste 5 ani in mediul academic si de peste 11 ani in mediul financiar-bancar. Se descrie ca un profesor "altfel", care pune accent in ceea mai mare masura pe partea practica a notiunilor studiate, ii provoaca pe studenti sa fie mai informati si sa isi dezvolte un limbaj economic dar si sa se implice activ in comunitate.

Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6963 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
12 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

dottore

zi-ne care-i treaba cu nivelul de trai, ca ala ne doare

 

Concluzie: Pensionarii si bugetarii castiga ceva mai mult,...

...salariatii de la privat castiga la fel (cu exceptia celor cu salariu minim), inflatia le scade puterea de cumparare la toti, investitii nu se fac, datoria tarii creste continuu pentru a se plati salariile bugetarilor si pensiile (in special alea speciale-sic!).

Pe ansamblu rezultatul e nul spre negativ!
Perspectivele sunt negative, tinand seama de evolutiile inflatiei si indatorarii tarii.
Cred ca am facut un rezumat corect, nu-i asa?

 

Daca am fi fost in zona euro, ca grecii,...

...probabil ar fi fost niste probleme. Dar, in situatia noastra, exista supape de refulare. Mai scade cursul leului fata de euro si dolar, mai cresc preturile in leii nostri si situatia se echilibreaza natural. Oricum, nu cred ca inflatia si cresterea preturilor vor depasi cresterile preconizate la salarii si pensii.
Guvernul nu are cum sa actioneze asupra salariilor in mediul privat, decat prin cuantumul salariului minim pe economie. In rest, trebuie sa actioneze legile economice. Cresc salariile bugetarilor si pensiile de stat (care depind de Guvern) -> creste cererea pe piata (pentru ca mai intai o parte a populatiei poate cumpara mai mult) -> implicit cresc preturile (impreuna si cu calitatea - sper eu) -> cresc veniturile companiilor producatoare de bunuri si servicii, de comert, turism etc. care sunt private -> cresc salariile si in mediul privat. De undeva trebuia inceput ca sa trecem la un alt nivel al salariilor si pensiilor si sa ne mai apropiem de media Uniunii Europene.
Exista riscuri, desigur, nimeni nu castiga daca nu isi asuma si anuite riscuri. Nu vad cum am putea impulsiona aceste cresteri la modul concret. Resurse si oportunitati de crestere exista in Romania, trebuie doar sa invartim mai multi bani in economie si astfel sa o revigoram si sa o mentinem la un nivel mai inalt. Cu salarii permanent mici si preturi permanent mici, ca niste calici, nu vom avansa niciodata. Vom ramane aceiasi calici.
In ceea ce priveste productia, desigur ca trebuie sa creasca si asta este treaba sectorului privat care, in capitalismul de acum, detine marea majoritate a resurselor si capacitatilor de productie. Sectorul privat, caracteristic capitalismului, trebuie sa se organizeze, sa se dezvolte si sa functioneze eficient in mod independent, asigurand transferul de produse si servicii intre firme si intre firme si populatie, nu sa se bazeze doar pe investitiile statului care sunt ineficiente din start, din multiplele cauze pe care le stim cu totii. Economia capitalista trebuie sa fie libera, nu agatata de bugetele statului. Bugetele statului sunt pentru invatamantul, sanante, aparare si ordine publica, administratie si asigurarile de stat (de exemplu pensiile). Ce mai ramane poate fi dat la investitii, dar numai daca ar fi eficiente si pe preturi corecte. Nu cred ca este cazul, inca, in Romania. Poate este mai bine sa dam mai multi bani la oameni. Si asa se poate revigora economia. Consum mai mare inseamna implicit productie mai multa de bunuri si servicii.

Ai dreptate partiala. Se cheltuiesc bani grei in

Romania pentru mentinerea artificiala a ratei de schimb constante. Fara costul asta enorm, Euro ar costa cam 6 Roni.

Domnul Peiu a presentat o analiza bazata pe date

ce aratau ca desi companiile raporteaza profituri mai mici decit companiile de stat, platesc salarii mai mari decit acestea din urma. Daca extrapolam, si am avea numai companii private, am avea o masa mai mare de salariati bine platiti si mai multi bani in circulatie proveniti din activitati productive.
Masurile microfiscale de a simula economia se aplica in timp de criza/recesiune si nu in timp de crestere economica cu rolul specific de a stimula piata. Aceste masuri sint in mare masura nestructurale, adica se investeste in proiecte specifice de durata scurta, si nu sint cresteri de salarii. La nivel macro, guvernele responsabile acorda taieri de taxe pentru persoanele private, ca alt mijloc de a stimula economia prin disponibilitatea de bani cash in buzunarele oamenilor. Vezi diferenta? Poti crea acelasi efect cu minimum de datorie externa. Dar interesul psd/alde/udmr este sa mituiasca electoratul captiv bugetar iar nu sa faca ce este cel mai bine pentru toata natiunea. Vrei sa-ti mai spun unde sint bani, care pot fi adusi pe piata romaneasca, fara imprumuturi si riscuri financiare? Sint sute de mii de romani care traiesc in tarile din vest, se apropie de virsta pensionarii, si au bani in fonduri de pensii private si investitii. Multi dintre acesti romani si-ar dori sa-si petreaca anii de pensie in Romania daca conditiile si tratamentul primit de la autoritatile si administratia romana ar fi decente. Acesti oameni sint mari consumatori de servicii in tarile unde traiesc, si unde s-au dezvoltat adevarate “retirement industries", dar nu par sa stirneasca un interes minim pentru politicienii si guvernantii romani, desi vorbim de miliarde de euro anual.

Foarte buna analiza - multumim frumos. Si La Multi Ani !

Dupa parerea mea, imaginea de ansamblu arata ca un nor foarte urit de furtuna. Imprumuturile Romaniei au crescut, costurile guvernului au crescut, populatia activa a scazut, tiparnita de bani merge in draci (deci inflatia creste), investitiile au scazut, salariile au crescut, companiile au primit un sut dureros, cursul leu/euro inghite bani grei ca sa ramina stabil, iar recesiunea bate la usa.

E clar ca abracadabra financiara si fiscala va cade in nas si cu ea se va prabusi si casa de carti de joc a infractorului Draknea din GIO PSD+ALDE.

Muscati tarina ba PSD-istilor !!!

 

Din pacate pt. tine Romania inca sta binisor...

... la capitolul datorie externa. Raportul Datorie/PIB e ceva peste 35%. Problemele incep de obicei, pt. tzarile slab dezvoltate economic, pe la 65-70%.

https://www.debtclocks.eu/public-debt-and-budget-deficit-of-romania.html

Asta inseamna ca Romanica se mai poate imprumuta linistita inca vreo generatzie pt. a plati pensii si salarii.
Romanii inca stau bine comparativ cu majoritatea tzrilor UE. A avut grija nea Nicu de chestia asta... :)

Sfarsitul lumii prezis de tine va mai intarzia putzin, iar romanii vor continua sa voteze pt. pomene electorale si in viitorul imediat (spre disperarea lu' madam IED si a pensionarilor frustrazti de pe forumul ei de doi bani... :)

" politicul(ui) care are orice alt plan decat acela al dezvoltarii"

Doctorii, mesterii (master-ii) de la ZC ar trebui sa patenteze aceasta sintagma,

i n c e p u t u l - s f a r s i t u l u i.

In "sfera" jurnalismului militant, al "analizei" economice stiintifice. La drept vorbind, daca ne-a rasfatat cu articol de Cosea ceva MAI DEvreme, s-au gandit sa bage si unul .... militant (militienesc).

Pentru ei, este iarba fiarelor. De cate ori Mme E-D l-a folosit in legatura cu persoana numita Dragnea, a socotit cineva ?

 

Si nu crezi TOTUSI ca acest personaj penal, toxic, numit...

...Dragnea, cu toata gasca lui de hoti si analfabeti, trebuie sa dispara?
Fiindca ce vad la voi astia, postaci pretinsi "seriosi" (nu de-al de cucurunshpan si mosor-cocean), este ca laudati masurile guvernului (sau ma rog, le acceptati), dar va feriti sa spuneti ceva de hotii si analfabetii pincipali, care concentreaza toata sila romanilor.

boStane vorbesti ca un veritabil activist de

Partid!!!

Este o crestere economica

dar modul de organizare a institutiilor este defectuos, fara sa fie luate in calcul aspecte moderne cum este altruismul la garantarea monedei. La asta se adauga o pastrare a valorilor din secolul 20 mai ales in ce priveste moneda nationala, aspectele vechi a denumirilor, garantarea ei subevaluata si munca in zadar in consecinta.

 

Si s-a ajuns ca majoritatea statelor sa calculeze moneda

modern pe baza altruismului, astfel valoarea majoritatii monedelor e data de credite uriase nu de munca cetatenilor. Iar la noi se munceste mult si nu sunt bani si altii iau credite, au mooneda umflata de ele si cheltuie ce nu au muncit.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor