Ziare.com

2019: un an de rascruce pentru economia Romaniei

de Mircea Cosea, profesor universitar
Vineri, 04 Ianuarie 2019, ora 15:20

   

2019: un an de rascruce pentru economia Romaniei
Mircea Cosea
Parerea mea este ca suntem intr-un moment important, de rascruce, al evolutiei noastre de dupa 1990, cand ar trebui sa se realizeze faptul ca timpul nu mai lucreaza in favoarea nostra in ceea ce reprezinta nevoia de a se decide asupra unei strategii de urmat pentru viitor.

Citeste toate textele scrise de Mircea Cosea pentru Ziare.com

Daca pana acum au fost urmarite obiective politice importante cum sunt aderarea la UE si NATO, trebuie recunoscut ca valorificarea acestora nu s-a ridicat la nivelul expectatiei initiale si ca in lipsa unei coerente conceptuale la nivelul politicii economice, dezvoltarea a avut cu predilectie un aspect conjunctural, uneori chiar haotic.

Faptul ca suntem membri UE si NATO reprezinta elementul esential si de forta al viitorului Romaniei, dar prin aceasta apartenenta nu se clarifica si nici nu se statueaza directia dezvoltarii ulterioare.

Apartenenta la aceste doua spatii integratoare economic, politic si militar ne ofera cadrul optim de dezvoltare si stabilitate, dar nu ne rezolva problema locului si rolului Romaniei in interiorul acestor spatii. Este problema raportului dintre politica activa si politica pasiva, care ar trebui sa fie reevaluat in directia promovarii de catre Romania a unei pozitii de implicare mai profunda prin initiative si pozitii concrete in deciziile si politicile UE si NATO, renuntand la pozitia de yesman practicata cu consecventa de Romania in mod traditional.

Cele mai dorite beneficii extrasalariale la cele mai bune costuri pentru compania ta: card de masa Up Dejun cu 0 costuri de emitere + abonament medical Regina Maria la cel mai bun pret de pe piata: de la 3 euro/luna/angajat. Obtine oferta AICI!

Este cazul sa privim mai pragmatic relatia cu UE in sensul eliminarii tenditei de idilizare. UE este inca expresia unor interese nationale ale membrilor sai chiar daca apar voalat prin intermediul unor firme sau companii. Sunt prioritare relatiile de piata si nu de "intrajutorare prieteneasca".

Trebuie sa devenim mai atenti cu interesul nostru imediat si de perspectiva in conditiile in care "reconstructia" UE de dupa Brexit este tot mai mult marcata de vointa si interesele noului tandem franco-german.

Desigur, o reducere a decalajului dintre membri este necesara, dar o apropiere sensibila a nivelurilor de dezvoltare ar fi posibila doar prin mari schimbari institutionale si de abordare politica (renuntarea la conceptul Europei cu mai multe viteze, uniformizarea politicii bugetare etc) pe care actualmente nu le putem constata. Presedentia rotativa a Consiliului Uniunii Europene asigurata de catre Romania ar trebui sa contribuie si la promovarea unor astfel de politici si schimbari institutionale.

Anul 2019 ar trebui sa aduca o clarificare a directiei de dezvoltare a Romaniei si din punctul de vedere al orientarii politicii actualei guvernari.

Tranzitia - de care vorbeam in precedentul articol - la care Romania a fost supusa in 2018 datorita unui program de guvernare bazat pe conceptul "wage-led growth" va trebui sa se autentifice, ca solutie viabila si eficienta pentru tara, pe parcursul anului 2019.

Chiar daca rezultatul final ar trebui sa fie obtinut la sfarsitul acestui ciclu electoral, elementele de garantare a succesului ar trebui neaparat sa apara inca din 2019 pentru a se dispune de timpul necesar consolidarii lor pana la incheierea actualului mandat.

Problema consta in faptul ca oricat de mult si bine ar creste actuala economie romaneasca si, in consecinta, nivelul de trai al romanilor, decalajele dintre Romania si marea majoritate a tarilor europene se vor mentine, condamnandu-ne la ocuparea unui loc marginal si inferior in ierarhia economiei europene, caracterizat printr-un grad inalt si periculos de dependenta fata de evolutia si dinamica pietelor tarilor aflate in centrul de forta al Uniunii Europene.

Explicatia acestei situatii rezida in tipul si modul de functionare a structurii economiei romanesti. Actuala structura a economiei romanesti ne situeaza pe ultimul cerc concentric al integrarii europene, daca se considera centrul acestuia nucleul occidental al UE.

In cea mai mare parte, industria romaneasca a fost transformata intr-un subcontractor specializat in producerea de piese de schimb, subansambluri si produse de lohn pentru pietele occidentale.

Este o structura care a transformat economia romaneasca intr-o piata dependenta de import. Ca urmare a incapacitatii conceperii si organizarii unui sistem modern de exploatare agricola si a valorificarii resurselor agricole proprii, consumul primar de produse agricole si alimente este provenit in proportie de cca. 70% din import.

Structura actuala a condus la un proces de involutie a nivelului de dezvoltare industrial. Ca urmare a efectelor conjugate ale lipsei de strategie si a infuziei haotice de capital strain s-a accentuat caracterul de economie "manufacturiera de asamblare" in dauna caracterului de economie "de inovare si cercetare".

Romania are un "rau" structural care determina majoritatea dificultatilor si nejunsurilor pe care le avem. Acest rau structural poate fi explicat simplist prin lipsa cronica de resurse financiare.

Altfel spus, Romania sufera de o decapitalizare structurala din cauza faptului ca are o structura a economiei neadaptata cerintelor actuale, care produce valoare adaugata sub media europeana. Mai grav este faptul ca in cea mai mare parte aceasta valoare adaugata este capitalizata in exterior, fie prin transferul profiturilor, fie prin tezaurizare in exterior a unor sume ilicite.

In acest moment al evolutiei prin schimbarea modelului global al dezvoltarii, structura economiei noastre devine si mai neadecvata unei dezvoltari sanatoase.

Chiar daca in Romania se acorda prea putina atentie acestor schimbari, ele sunt studiate intens in alte tari, deoarece se estimeaza ca multe din consecintele lor vor conduce la reasezarea si reorientarea modelului global de dezvoltare.

Schimbarile preconizate sunt grupate in trei categorii:
  • schimbarea extrem de rapida a mediului (cu accent pe topirea calotei polare);
  • schimbarea diviziunii internationale a muncii prin trecerea la etapa 4.0 a revolutiei industriale (a patra revolutia industriala);
  • deteriorarea conditiilor pietei globale ca urmare a cresterii tendintelor protectioniste.

Desigur, schimbarile climatice sunt importante, dar celelalte doua categorii sunt de o importanta vitala. Diviziunea muncii pe 4.0 ne produce daune importante deoarece noi suntem inca in stadiu manufacturier, ceea ce ne cantoneaza in zona periferica a structurii economice caracterizata prin creare de valoare adaugata mica, iar modificarile de pe piata globala ne impun restrictii la export agravand si mai mult situatia deficitara a contului curent.

Suntem intr-un moment al evolutiei cadrului economic global in care daca nu trecem urgent la regandirea politicii economice cu accent pe restructurarea industriala si prelucrarea superioara a resurselor interne ne vom consolida in pozitia de subdezvoltare in contextul parametrilor (comparabilitate) europeni.

Restartarea ar fi o noua viziune asupra strategiei de dezvoltare a Romaniei care ar avea ca obiect central transformarea factorilor nostri de avantaj comparativ in factori de avanaj competitiv.

O astfel de viziune nu ne-ar mai multumi daca am avea un ritm mare de crestere economica in conditiile in care structura inadecvata a economiei va diminua efectul cresterii asupra nivelului de trai prin incapacitatea acoperirii sporului de cerere prin sporul ofertei din productia romaneasca, dezechilibrand balanta comerciala. Nu ne-ar mai multumi ca avem o crestere a productiei de cereale daca le exportam si importam coca congelata pentru paine. Trebuie facut pasul de la dezvoltarea cantitativa de tip extensiv (pe orizontala) la dezvoltarea calitativa de tip intensiv (pe verticala).

Din punctul meu de vedere, acest pas nu poate fi facut decat prin restartare, adica prin inceperea chiar din 2019 a unui amplu program de investitii menit sa sporeasca consistent avantajul structural al industriei romanesti nu numai prin facilitati de infrastructura, ci si de aport al sectoarelor de dezvoltare-cercetare.

Anul 2019 aduce si alte provocari carora politica economica romaneasca trebuie sa le faca fata pentru a realiza procesul de transfer al efectelor cresterii economice asupra nivelului de trai al populatiei concomitent cu ridicarea generala a nivelului de eficienta si modernizare a intregului ansamblu economico-social national.

Mentionez pe cele pe care le consider cele mai importante, fara a insista in scrierea de fata asupra lor: profilarea tot mai clara a trendului de manifestare a instabilitatii politice interne ca principal factor inhibator al cresterii si dezvoltarii economice; pericolul accentuarii efectelor negative ale masurilor de natura conjuncturala-populista in contextul mai multor evenimente electorale; efectul negativ asupra politicii energetice (extragerea gaz Marea Neagra, trasee de conducte spre si trans europene, dinamica pret gaz-petrol) a deciziei SUA de retragere din Siria si constituirea aliantei militaro-energetice Rusia-Turcia-Iran; efectele destabilizatoare asupra credibilitatii si integritatii politicii economice nationale ca urmare a aparitiei unor tendinte de centrifugare economica a unor zone sau regiuni (Constituirea Aliantei Oraselor din Vest, din Est etc).

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre economie romania 2019
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 8096 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
12 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Ha, ha, ha, auzi la el!

"...restartare, adica prin inceperea chiar din 2019 a unui a amplu program de investitii..."
Cu ce bani, taica Cosea, sa facem investitii? Nici buget n-avem, pesedeaua hoata nu stie cum sa mai alunge multinationalele si investitorii, ce piedici sa le mai puna si matale vii cu gogosi? Si cine are capital de investit in Romania? Hotii (numiti pompos afaceristi cu statul), parlamentarii, baronii, demnitarii, manelistii si cam atat. Si toti sunt de o incompetrenta si o prostie crasa. Isi baga toti banii in vile, mertane, banci straine si concedii exotice. Si matale visezi investitii....
Nici macar un prapadit de proiect pentru fonduri UE gratis, nu-s in stare, sunt respinse ca fiind nerealiste, nefundamentate, pline de greseli, calcule aiurea si daca chiar mai "trece" cate unul, raman europenii siderati de cum s-au furat banii si nu s-a facut nimic. Pun OLAF-ul pe noi si le dam banii inapoi si cu asta ce am facut? "Baietii destepti" au ramas cu furtul, iar romanii trag sa acopere paguba.
Domnul Cosea ne-a servit o frumoasa lectie de economie politica socialista, din "epoca de aur", ceva gen vom face, vom drege, trebuie sa facem, trebuie sa dregem... Dar cu ce? Ne lipsesc si resursele materiale (care sunt furate sau risipite, vezi "investitiile" Firea) si oamenii capabili sa le faca (investitiile).
Domnu' profesor, pana nu scapam de pesedelele hoate, mincinoase si incompetente, nu vom putea face nimic. Cand vom scapa de ele si vom instaura meritocratia si promovarea pe competente certe, vom progresa. Pana atunci, degeaba ne faceti propaganda, ca nu convingeti pe nimeni.

 

In dezacord total ...

Trecand peste "expectatia initiala" (in romana = asteptarile initiale), acest articol este o colectie de lozinci si platitudini incercand sa vanda ideea ca daca lucrurile vor incepe sa mearga rau, de vina e doar soarta noastra (si nicidecum guvernul incapabil).
Despre munca cinstita, guvernarea pentru interesul national (nu declarativ, ci efectiv) si respectul fata de cetateanul platitor de impozite si producator de bunastare nu s-a auzit.

 

De unde ideea că " modificarile de pe piata globala ne impun

restrictii la export"? 75% din comerțul romanesc se realizează cu țările UE, și in UE, prin definiție, nu poate exista protecționism (taxe vamale), comerțul e liber.

 

Un cameleon

Acest domn-tovaras e un cameleon politic si economic.
Ideile insirate sunt exact precum insira cameleonul culorile!!!
Cu "cu accent pe topirea calotei polare" a rupt gura targului!!!
Care partid din cele pe la care sa plimbat e interesant de "topirea calotei polare" ???
Niciodata nu va fi publicat acest comentariu !!!
De, e invitat special ziare.com!!!

 

Restartare

Da, "restartare" nu exista in limba romana ; "inhibator" de asemenea , poate "inhibitor". Lasind aceste "detalii" la o parte, domnul Cosea pare sa faca in acest articol o analiza de "yes-man" , adica este de acord cu liderii sai politici (partidul de guvernamint) si cu superiorii institutiei unde lucreaza. Lamentabil pentru un doctor in stiinte economice care, mai grav, este si profesor la ASE Bucuresti !

 

Este regretabil ca unii comentatori insulta autorii de articole, in

loc sa analizeze continutul lor si sa propuna altceva.
Sigur ca de la unii postaci nu ai altceva de asteptat.
Nu exista bani pentru investitii?Ba exista la UE si investitorii straini!Cosea indeamna practic guvernul sa-i acceseze, chiar daca nu face trimiteri directe. Oare autorul nu critica tocmai industria noastra periferica, situata in prima revolutie industriala - cea a manufacturii industriale?El critica si agricultura grosiera, lipsita de prelucrarea industriala, incit exportam materii prime si cumparam mincare preparata!Ce sa mai vorbim de observatia autorului ca vindem cereale si cummparam ALUAT CONGELAT, din care mincam paine, cozonaci, prajituri, etc?Numai micile brutarii mai produc paine din faina!
Poate contesta cineva adevarurile enumerate privind pericolele din anul 2019 la cresterea sanatoasa a economiei romanesti?

 

Sper ca nu va referiti la mine

Nu cred ca l-am insultat pe dl Cosea. Ceea ce ati extras din articolul dumnealui este adevarat dar intra la capitolul platitudini ... poate mai putin pentru grupul de incompetenti incapabili instalati de catre PSD-ALDE drept Guvernul Romaniei ... altfel nu se explica tampeniile pe care le fac: nevalorificarea creditelor nerambursabile europene, topaiala fiscala, impozite aiurea (in plus de insultarea publica periodica a investitorilor si intreprizatorilor), lipsa completa de viziune economica ... trecand peste degradarea moralei publice printr-un discurs care minimizeaza si incurajeaza coruptia.
In ceea ce priveste "trecerea de la dezvoltarea cantitativa la cea calitativa" e si platitudine si lozinca ... mi s-a facut pielea gainii cand am citit-o.
In general toata abordarea e "sa facem asta, sa facem ailalta" sugereaza o atitudine centralista (pe care probabil multi o au inca in sange, sper ca nu si in ADN). Nu sunt de acord cu aceasta abordare.
Nu sunt de acord nici cu prezentarea Aliantei Oraselor Vestice drept o evolutie negativa, destabilizatoare, in loc de un indemn spre regrupare si valorificare a polilor de dezvoltare si un pas spre implementarea principiului subsidiaritatii (contrar actelor Guvernului care a lasat primariile fara mare parte din veniturile locale si le-a transformat in cersetori la usa Guvernului - ce comod pentru manipularea politica).
Ma opresc aici, nu am intentia sa scriu un contra-articol iar pentru o dezbatere ... nu imi place baza de discutie.

... ca tot vorbim de lup ...

Un articol scurt si la obiect despre (aproape) acelasi subiect:
http://www.business24.ro/companii/investitii/anul-provocarilor-cum-vad-oamenii-de-afaceri-evolutia-business-ului-in-2019-1600561?utm_source=business24.ro-Cross&utm_medium=2019%2C+anul+provocarilor%3A+Care+sunt+cele+mai+mari+temeri+ale+oamenilor+de+afacer

 

Stimate, ,,zapacitu", nu puteam sa ma refer la dvs. deoarece ati

comentat privitor la articol, iar nu la persoana autorului!
In 2010 in lucraea "Reindustrializarea Romaniei - Politici si Strategii" (2010), Liviu Voinea avertiza ca este de aseptat o crestere economica sanatoasa, industriala iar nu consumerista ca acum!Prof. M. Cosea reitereaza in principal acelasi lucru, pe care guvernele de dupa 2008 nu au reusit sa-l realizeze, nefiindu-i reprosabila revenirea la acest subiect.Din contra, autorii ar trebui sa inunde paginile publicatiilor economice si sociale cu cerinta expresa de abordare a unor politici de dezvoltare industriala si agricola rapida, in locul "proiectelor de dezvoltare economica" avind ca fundament "cresterea salariilor si drepturilor sociale" - de realizat odata cu reindustrializarea.Altfel sustenabilitatea economica si sociala a Romaniei se deterioreaza rapid, finalul fiind o criza ca aceea de dupa 2008.

 

Prea tarziu ptr industrializare, trebuia făcută in 1995

Stimate d-le Căliman
Am polemizat cu dvs in mai multe ocazii; reindustrializarea nu mai este viabilă, deoarece suntem in plină tranziție spre Societatea Post-Industrială(SPI) prevestită de Toffler in trilogia lui (Șocul viitorului; Al treilea val; Schimburi/comutări de putere).
Cele trei coordonate ale SPI sunt: Robotica+3D Printing+IA/Inteligența Artificială. Robotica a pătruns in industrie drept culmea automatizării; impreună cu Inteligența Artificială va inlocui munca brută/repetitivă și o va face rapid de acum inainte. Există deja un braț robotic capabil să ambaleze marfa și costă doar 25000 $ - echivalentul a 50 salarii lunare. UIPath, o firmă creată de romani și ajunsă unicorn(val.> 1 miliard $) automatizează prelucrările de date in format tabelar/Excel; Watson/IBM se utilizează pentru activitățile rutiniere in domeniul paralegal(ajutor de avocat) și medical.
Dl. Coșea avea dreptate cand spunea in articol despre "schimbarea diviziunii internationale a muncii prin trecerea la etapa 4.0 a revolutiei industriale (a patra revolutia industriala)" - și că Romania va fi greu lovită de trecerea la SPI. Inutil să mai industrializăm, cand ceilalți robotizează, intrucat omul nu poate intra in competiție cu robotul.
Serviciile sunt soluția și nu industria; educația și nu mecanizarea; Knowledge Based Economy și nu Workforce Based Economy.
Atașez cateva siteuri relevante
https://economie.hotnews.ro/stiri-auto-22452214-video-fotogalerie-dacia-ajuns-aiba-800-roboti-uzina-mioveni-sunt-utilizati-putea-urma.htm
http://www.ziare.com/bnr/banci/romania-risca-sa-piarda-peste-60-la-suta-din-locurile-de-munca-in-urma-automatizarii-se-ofera-premii-in-bani-celor-care-pot-rezolva-aceasta-problema-1514053
http://cursdeguvernare.ro/risc-ridicat-de-disparitie-locurilor-de-munca-economiile-curs-de-dezvoltare-analiza-wef-impactul-noilor-tehnologii-asupra-pietei-muncii.html

Interpretare?

Care e intentia paragrafului:
"Chiar daca rezultatul final ar trebui sa fie obtinut la sfarsitul acestui ciclu electoral, elementele de garantare a succesului ar trebui neaparat sa apara inca din 2019 pentru a se dispune de timpul necesar consolidarii lor pana la incheierea actualului mandat."
Este o previziune, o dorinta, un indemn, o sarcina trasata Guvernului sau coalitiei la putere?

 

1.Stimate Spiky, deocamdata a 4-a revolutie indusatriala este la

inceput!Ea va dura conform evaluarilor minim 20 de ani, plecind la actualul procent de inceput de sub 10 la suta din industrie.Exemplificind, inca piesele de masina nu pot fi realizate cu imprimanta 3D, tehnologia si materialele COMPOZITE necesare nefiind inca realizate.
2.In paralel continua prima, a doua revolutie industriala in tarile inapoiate (industrial) si a treia revolutie industriala in tarile dezvoltate!Nu exista o diferentiere neta intre activitatea industriala pe criteriul celor 3 revolutii industriale dintr-o tara sau alta.Manufactura si montajul manual vor ramine inca multa vreme apanajul unor domenii de suprema tehnologie, ca de pilda producerea de motoare speciale, rachete, sateliti, avioane si altele.Cu alte cuvinte pina la incheierea revolutiei industriale nr.4, activitatea industriala clasica ramine de asimilat in tarile inapoiate ca Romania...
Asa ca trimiterile la lucrarile futuriste (pe care le-am citit si eu) in ideea ca reindustrializarea Romaniei este inutila nu are temei practic!
3,Insasi tranzitia la a 4-a revolutie industriala este satisfacuta prin reindustrializarea clasica, respectiv una mai "de jos" sub raport tehnologic si instrumental la noi, apoi cea medie (de a 2-a revolutie industriala) in tari mai avansate, ca Cehia (si chiar Ungaria), si de a 3-a revolutie industriala in Vestul dezvoltat, pina cind a patra revolutie industriala va domina productiv-industrial economiile Vestice dezvoltate.
4.Nu se poate ajunge in a 4-a revolutie industriala, fara a fi parcurs spatiul industrial al celor 3 revolutii premergatoare, care-i formeaza baza industriala, antreprenoriala, tehnico-stiintifica, de inventie si inovatie, de cercetare tehnologica si stiintifica, etc. odata cu forta de munca necesara!
A crede ca se intra in a 4-a revolutie industriala fara a le parcurge pe celelalte 3 este o naivitate, iar istoria economica mondiala demonstreaza ca etapele industriale si tehnologice NU pot fi sarite de natiuni!Ceeace este posibil si necesar, este scurtarea timpilor pentru fiecare dintre ele - denumita tehnic ca arderea etapelor tehnologice si accelerarea tranzitiei spre etapa superioara.In consecinta, orice disputa este fara material stiintific, iar o polemica pe aceasta tema poate fi dusa numai dupa ce persoanele care si-o propun, au la activ o cultura vasta a dezvoltarii economice concretizata intr-un proiect (personal) de dezvoltare industriala rapida.In caz contrar, polemica este lipsita de substanta si ideatica de dezbatere, iar trimiterile la autorii care descriu viitorul economic sau il anticipeaza, nu pot tine locul unei culturi si proiect de dezvoltare, ce dovedesc cunoasterea aprofundata a domeniului.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor