Cata robustete/fragilitate avem?

Autor: Daniel Daianu , membru in CA al BNR
Marti, 10 Noiembrie 2015, ora 07:27
3729 citiri

Intotdeauna exista diferenta intre realitate si imaginea dorita, cea clamata, sau perceptii, intre realitate si asteptari.

Dupa cifre macroeconomice, Romania se afla in manunchiul unor economii emergente europene care nu arata rau in clasamente; datorii publice sub 60% din PIB (exceptie face Ungaria, ce compenseaza insa cu excedent comercial mare), deficite bugetare rezonabile, datorii externe in scadere etc.

Dar cifrele sunt departe de a vorbi despre economie, societate in profunzime. Tragedia recenta din Bucuresti, cu numeroase victime, si protestele de strada readuc in dezbatere publica intensa ceea ce intretine o stare de nemultumire densa de mult timp; indreapta gandurile catre straturi adanci de miscare a unei societati, acolo unde se fabrica, sau nu, coeziune sociala, soliditate democratica.

Ce se petrece in straturi adanci si performantele unei societati pot fi incapsulate intr-un numitor comun: nivel de robustete (antinomul fiind fragilitate). Cu cat o societate este mai putin robusta (este mai fragila), cu atat ea acuza mai puternic socuri, conventionale si neconventionale.

Pentru industria financiara se foloseste notiunea de "capacitate totala de absorbtie a pierderilor" (total loss absorption capacity) ; robustetea are o conotatie mai vasta privind si capacitatea de a preveni, de a proteja homeostaza unui sistem.

In Romania, vedem cat de greu se raspunde logistic si prin mobilizare de resurse la inundatii, incendii, accidente mortale etc; cat de defectuos functioneaza numeroase institutii.

Faptul ca in situatia tragediei de acum sute de cadre medicale au manifestat deontologie profesionala si spirit civic nu modifica fondul chestiunii. Cand robustetea este mica, democratia sufera, cel putin fiindca resursele sunt prost utilizate, institutiile sunt slabe si cantitatea de neincredere intre cetateni si putere (fie ea exercitata pe cai aparent democratice) este mare.

Cum in discutia despre aderarea la euroarie lectiile crizei economice si ratiunea obliga la distinctie intre compatibilitate nominala (adesea exprimata prin date macro) si cea reala, tot astfel se poate distinge democratia "nominala" (alegeri, impartirea puterii in stat) si calitatea institutiilor democratice.

Pe acest al doilea taram se poarta lupta unei societati mai putin dezvoltate pentru modernizare.

Merita sa staruim asupra notiunii de robustete. Mai jos sunt sugerate repere de evaluare incercandu-se o notare pe o scara de la 1 la 10. Demersul este, probabil, excesiv de simplificat, dar cred ca nu irelevant.

Regula aplicata este ca ce este egal sau trece de 7 este notat cu plus, ce este sub 7 este la minus. Notele conteaza pentru un indicator final agregat.

La institutii, slabiciunea lor, coruptia endemica, deturnarea resurselor ne plaseaza la minus considerabil sub 7. Strigatul de revolta "coruptia ucide" priveste complicitati si lanturi de coruptie ce au favorizat iresponsabilitate, neglijenta, abuzuri si care se vad in necazuri mari si mici ale cetateanului obisnuit.

Este aici un esec major al politicului, cu mecanisme de selectie defectuoase, care intretin clientelism, incompetenta, status quo-ul.

Politicul da rateuri in multe tari europene in anii din urma, dar situatia este mai serioasa unde tesutul social si institutional este mai precar. Capitalul social (in acceptia lui Putnam) si capitalul politic in Romania sunt la cote scazute.

Stam rau la politici publice. Politicile publice sunt de pus in relatie cu capacitatea de a le stapani intelectual si operational, unde iar stam rau; o tara ce pledeaza constant utilitatea aranjamentelor cu institutii internationale din nevoia de a avea politici coerente da singura masura unei capacitati inferioare.

La date macro, venitul/loc la paritatea puterii de cumparare este la minus, desi a crescut substantial fata de media din UE (de la cca 22-23% acum 15 ani la cca 54% acum) ; averile majoritatii cetatenilor sunt mici. Dezechilibrele macro aduc o nota in zona plus avand in vedere reducerea lor dupa 2009.

Datoria publica s-a triplat in ultimii 6 ani, dar este la un nivel inca rezonabil.

In acelasi timp, datoria externa a tarii s-a diminuat. Rezervele de la BNR si rezervele (tampoanele) de la Ministerul de Finante sunt la plus. Exista insa pasive ascunse (ex: deficit structural mare al sistemului public de pensii) care aduc un minus la tabloul macro.

Stam foarte rau la venituri fiscale, care exprima mai mult decat o slaba capacitate institutionala de colectare si practici larg raspandite de evaziune si evitare a platilor; nivelul ilustreaza si un contract social precar intre cetateni, firme si stat.

Demografia este mult pe minus. Exodul mare de populatie exprima nu numai diferentele de salarii mari fata de tarile dezvoltate, dar si esecul unor politici publice. Cu alocari bugetare dintre cele mai mici in Europa pentru sanatate si educatie este greu sa investesti in viitorul societatii romanesti - dincolo de utilizarea banilor. Iar in acest domeniu nu poti miza pe investitii straine in mod decisiv. Mai ales ca Sanatatea si Educatia fac parte din categoria bunuri publice esentiale.

Alocarea resurselor in economie este deficitara, chiar daca deficite externe s-au redus mult in ultimii ani (efect si al scaderii masive a investitiilor si, corelat, a importurilor). Tot slab stam la productivitate (desi a crescut in ultimul deceniu). Euroizarea este notata si ea cu minus (afecteaza eficacitatea politicii monetare), desi are loc un process de de-euroizare (lent insa). Capitalul autohton este firav, putin reprezentat in sectoare strategice si, adesea, cu o conduita corporatista discutabila.

Dimensiunea economiei este sub medie, ceea ce limiteaza forta sa; dependenta de exterior este tot mai mare si concentrata. Gradul de diversificare a economiei este rezonabil ca si dependenta de importuri de marfuri strategice.

Infrastructura este puternic pe minus. Asezarea geografica nu este dintre cele mai favorabile, in timp ce aliantele strategice aduc un plus major.

Dupa reperele mentionate, pe o scara de la 1 la 10, Romania ar fi in teritoriu negativ. Polonia si Cehia stau mai bine decat noi, ceea ce era de presupus. Tarile dezvoltate din nordul Europei (Germania, Olanda, Suedia, Danemarca) fiind aproape de pragul de sus. In euroarie, sudul sta mai rau.

Este cale lunga pentru ca institutiile sa functioneze bine in Romania, pentru ca oamenii sa nu simta, in masa, impulsul de a pleca din tara, pentru ca nemultumirile sa nu conduca la stari de anomie periculoase.

Preocuparea pentru cresterea robustetei are temei sporit avand in vedere vremurile de restriste, cu proliferare de socuri, evenimente extreme, cand in Europa sporesc curente de fragmentare si eurosceptice. Spiritul civic, inclusiv prin articulare politica, poate ajuta mult la schimbarea in bine, consolidarea democratiei.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.



Citeste si:
Cum se va desfășura congresul PNL, unde sunt așteptați 5.000 de delegați
Cum se va desfășura congresul PNL, unde sunt așteptați 5.000 de delegați
Liberalii îşi aleg noul preşedinte pentru următorii patru ani, într-un congres care reuneşte 5.000 de delegaţi. Evenimentul are loc sâmbătă, 25 septembrie, la Romexpo. Au intrat în...
LIVE TEXT Congresul PNL. Liberalii aleg astăzi noul președinte al partidului. Președintele Klaus Iohannis, prezent la eveniment
LIVE TEXT Congresul PNL. Liberalii aleg astăzi noul președinte al partidului. Președintele Klaus Iohannis, prezent la eveniment
Congresul PNL în urma căruia se va alege noul președinte al partidului are loc sâmbătă, 25 septembrie, într-un eveniment organizat la Romexpo, la care participă 5.000 de delegați din...
Sursa: Ziare.com