Ziare.com

Ce a promis si ce a facut PSD: Cum a bulversat Guvernul economia in 2017

Sambata, 23 Decembrie 2017, ora 14:30

   

Ce a promis si ce a facut PSD: Cum a bulversat Guvernul economia in 2017
Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% si neimpozitarea tranzactiilor imobiliare cu o valoare mai mica de 450.000 lei sunt cateva dintre masurile economice adoptate in 2017, printre promisiunile neonorate numarandu-se noua lege a pensiilor sau infiintarea Fondului Suveran de Investitii.

In cursul anului 2017, Executivul a aprobat unele masuri economice anuntate in campania electorala de liderii social-democrati.

Astfel, a fost redus impozitul pe venit de la 16% la 10% pentru salarii, activitati independente, dobanzi, chirii, arenda si investitii. Varful de lance al opozitiei fata de modificarea Codului Fiscal prin care impozitul pe venitul salarial ar urma sa scada de la 16% la 10% nu este reprezentat de partidele de opozitie, ci de administratia locala, in frunte cu primarii, care provin din sanul partidului de guvernamant.

Explicatia este simpla: administratia locala va fi cea mai afectata de reducerea de taxa, in conditiile in care 71% din impozitul pe venitul salarial se face venit la administratia locala.

Cele mai dorite beneficii extrasalariale la cele mai bune costuri pentru compania ta: card de masa Up Dejun cu 0 costuri de emitere + abonament medical Regina Maria la cel mai bun pret de pe piata: de la 3 euro/luna/angajat. Obtine oferta AICI!

O reducere de la 16% la 10% a impozitului pe salarii presupune, fara calcule sofisticate, cel putin intr-o prima etapa, o reducere cu peste o treime a veniturilor statului din impozitul pe venitul salarial. Deci o reducere proportionala a veniturilor bugetului local.

In replica, Liviu Dragnea a dat asigurari ca administratiile locale nu vor avea in 2018 venituri mici decat in 2017.

Citeste si Dragnea, atac voalat la Firea. A criticat primarii care au excedent, dar se plang ca vor primi mai putini bani la anul

De asemenea, tot controversata a fost si instituirea platii defalcate a taxei pe valoarea adaugata, asa numita Split TVA, prin care firmele sa fie obligate sa-si deschida un cont separat de TVA, la Trezorerie sau la banci, din care sa nu poata retrage bani, ci doar sa primeasca de la clienti.

Masura a fost criticata de reprezentantii mediului de afaceri, care se plang de faptul ca masura le va bloca fluxul de numerar si va creste birocratia. De asemenea, parlamentarii Opozitiei au spus ca ordonanta care instituie plata defalcata a TVA instituie "un experiment fiscal unic in Europa".

"Vorbim despre un experiment pentru ca alte tari care mai aplica asa aplica fie optional, fie numai pentru companiile de stat. (...) Birocratia infernala pe care o va reprezenta acest TVA split este un lucru la care noi vom supune economia Romaniei si este un lucru negativ.

Noi consideram ca deja birocratia este infioratoare pentru mediul privat din Romania, IMM-urile trebuie sa se conformeze la un numar de reglementari fiscale foarte mare si in continua schimbare. (...) Va rugam sa nu votati aceasta lege, sa punem un capat la ceea ce s-a numit topaiala fiscala", a afirmat deputatul USR Claudiu Nasui.

La randul sau, deputatul PNL Bogdan Hutuca a spus ca aceasta ordonanta este "cea mai mare aberatie". "Astazi supunem aprobarii cea mai mare aberatie de la taxa pe stalp. (...) Aceasta masura nu are decat doua cauze principale. Una o reprezinta incapacitatea acestui guvern de a gestiona TVA si transfera povara administrativa in curtea companiilor.

A doua o reprezinta esecul politicilor fiscal-bugetare in Romania si nevoia disperata dupa resurse, fara a tine cont de consecinte. In acest context, PNL nu poate vota decat intr-un fel: impotriva", a apreciat Bogdan Hutuca.

Pana la promulgarea si publicarea in Monitorul Oficial a legii care schimba Split TVA, deocamdata este in vigoare OUG care prevede ca toate firmele intra in acest sistem de plata defalcata de la 1 ianuarie.

Citeste si Cum vor ajunge companiile sa implementeze Split TVA chiar daca nu sunt obligate de lege

Printre masurile economice specific mediului de afaceri se mai regasesc neimpozitarea profitului in primii 10 ani de functionare pentru firmele de cercetare-dezvoltare si impozit de 1% pentru microintreprinderi si cresterea plafonului pentru incadrarea in aceasta categorie la 500.000 euro cifra de afaceri.

De asemenea, alte masuri se refera la eliminarea impozitului pe venit pentru angajatii sezonieri mentinuti in campul muncii tot restul anului, precum si la cresterea pragului de venit de la 750 lei la 900 lei/luna pentru accesul pensionarilor la Programul de compensare cu 90% a pretului de referinta la medicamente.

Guvernul nu va majora pensia minima garantata la 640 de lei de la 1 ianuarie 2018, ci de la 1 iulie 2018, iar procentul de plata catre Pilonul 2 de pensii va fi redus de la 5,1 la 3,7%.

Salariul minim a fost majorat de la 1.250 lei la 1.450 lei incepand cu 1 februarie 2017. Incepand cu 1 ianuarie 2018, salariul minim va creste la 1.900 de lei, insa incepand cu anul viitor, salariul brut va include in intregime CAS si CASS, care sunt impartite in prezent intre angajat si angajator. Acest fapt va conduce la o crestere a salariului brut, fara ca salariul net sa inregistreze, neaparat, aceeasi evolutie.

Citeste si
Esecuri

Eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 lei este o alta masura adoptata in cursul anului.

Masura este, totusi, incompleta, deoarece in programul de guvernare anuntat initial de PSD preciza ca impozitul pe venit ar urma sa scada de la 16% (2016) la 0% la 1 ianuarie 2018 pentru salariatii care au maximum 2.000 de lei brut pe luna si de la 16% la 10% (2018) pentru cei cu un salariu brut lunar de peste 2.000 lei.

O alta masura anuntata in campania electorala, dar neonorata nici in prezent, desi termenul limita pentru intrarea in vigoare era 1 octombrie 2017, a fost Legea pensiilor. Anuntul amanarii a fost facut de presedintele PSD, Liviu Dragnea, care a precizat, pe 18 octombrie 2017, ca prevederile Legii pensiilor nu vor fi incluse in bugetul de stat pe 2018.

Intrebat daca a fost PSD nerealist in campanie atunci cand a propus termenul de 1 octombrie pentru finalizarea Legii pensiilor si depunerea sa in Parlament, Dragnea a raspuns: "Nu este vorba despre nereliasm, este vorba, dimpotriva, de o abordare pragmatica. La vremea la care noi am discutat despre acest lucru, o spunem cu sinceritate, niciunul dintre noi nu stia, nu avea dimensiunea grozaviei din interiorul sistemului de pensii din Romania".

La randul sau, Calin Popescu Tariceanu, intrebat cum s-a ajuns in cadrul coalitiei de guvernare, la decizia privind amanarea Legii pensiilor, a raspuns: "Cu grija".

"Am sa va spun ceea ce stiu de la Ministerul Muncii. Legea este extrem de complicata, de stufoasa, si masurile care trebuiesc avute in vedere sunt de o amplitudine fara precedent. Adica sunt milioane de dosare care trebuiesc analizate pentru a evalua impactul acestei legi", a sustinut el.

Nici Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii nu a fost inca infiintat. Potrivit programului de guvernare, fondul trebuie alcatuit, in principal, din banii companiilor de stat profitabile, iar valoarea va depasi 10 miliarde euro la orizontul anului 2020.

Fondul va folosi veniturile din dividende ale acestor companii, dar va strange fonduri si din emisiuni de obligatiuni sau din vanzarea de active neperformante precum case de odihna si hoteluri.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre masuri economice 2017
Sursa: MEDIAFAX

Articol citit de 6582 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Acest partid de habarnamisti nu poate sa produca decat dezastre !

Dezastre economice, dezastre in justitie, dezastre in politica externa ...
Un adevarat dusman al Romaniei !

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor