Regionalizarea dupa modelul polonez, o lectie pentru Romania?

Guvernul USL condus de Victor Ponta si-a fixat drept obiectiv, pentru acest an, reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii, prin crearea regiunilor, diviziune folosita de numeroase tari europene, inclusiv Polonia.

Aceasta problema a fost adusa in discutie de fostul premier Emil Boc, sustinut de presedintele Traian Basescu, insa a fost abandonata in 2011.

In prezent, proiectul se afla inca la stadiul de discutii, dar exista cateva elemente care par a fi deja hotarate.

Problemele regionalizarii: Intoarcerea la era comunista, gestionarea banilor si descentralizarea

Ministrul Dezvoltarii Regionale, Liviu Dragnea, a precizat ca spera ca, in septembrie 2013, sa se organizeze referendumul pentru revizuirea Constitutiei, in care vor fi adaugate regiunile ca unitati administrativ-teritoriale cu personalitate juridica.

De asemenea, pana in luna decembrie, oficialul roman a anuntat ca acestea vor fi valide, prin trecerea prin Parlament a actelor normative de implementare a regionalizarii.

Noile unitati administrativ-teritoriale vor fi conduse de consilii, in frunte cu un presedinte sau guvernator, ce vor fi alesi de catre primarii de pe teritoriu.

Guvernul si Consiliile Judetene vor transfera competente catre regiuni si, implicit, posturi din schemele de personal, urmarindu-se astfel descentralizarea.

Cea mai probabila varianta este impartirea in 8 regiuni, pe structura actualelor regiuni de dezvoltare.

La nivelul Uniunii Europene exista Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale de Statistica (NUTS).

Cele 8 regiuni de dezvoltare corespund nivelului NUTS 2, care prevede impartirea in unitati administrativ-teritoriale cu populatie de minimum 800.000 si maximum 3 milioane de locuitori.

De asemenea, exista si alte niveluri: NUTS 1 - cu unitati intre 3 si 7 milioane de locuitori (Romania are 4 astfel de unitati, fara personalitate juridica) si NUTS 3 - unitati cu populatii de 150.000-800.000 de locuitori (corespund judetelor).

In majoritatea cazurilor, procesul de regionalizare a coincis cu descentralizarea, care a mutat de la Guvern la autoritatile locale decizia privind colectarea taxelor si impartirea resurselor, mai ales a fondurilor europene.

Regionalizarea in Polonia

Inainte de 1998, Polonia a avut 49 de unitati administrative similare cu judetele din Romania. Guvernul de atunci, condus de Jerzy Buzek, fostul presedinte al Parlamentului European, a decis sa puna in aplicare o reforma administrativa.

Impartirea teritoriala a Poloniei, tara cu 38 milioane de locuitori, a intrat in vigoare in ianuarie 1999, fiind organizata pe 3 niveluri. Ea este compusa din 2.478 comune, 379 districte (powiats) si 16 regiuni (voievodate). Fiecare diviziune are competente proprii si delegate care sunt atribuite prin lege, potrivit informatiilor disponibile pe site-ul guvernului polonez.

Comunele (gmina) sunt conduse de un consiliu, ai carui membri sunt alesi prin vot direct, pe 4 ani, si un birou executiv, condus de un primar, numit wojl in comunele rurale, burmistrz in comunele urbane si prezydend miasta, in orasele de peste 100.000 locuitori, ales tot prin vot direct.

Districtele (powiaty) sunt entitati administrative care au in jur de 100.000 de locuitori. 65 de orase poloneze cumuleaza functii ale comunelor si ale districtelor.

Provincia este condusa de un consiliu si un birou executiv, supervizat, la randul lui, de un presedinte. Alegerile sunt tot prin vot direct, la 4 ani.

Regiunile (voievodatele) sunt cele mai mari entitati administrative si sunt in numar de 16. Structura lor cuprinde un corp administrativ (sejmik wojwodzki), ales prin vot direct, si un corp executiv (zarzad wojwodzki), condus de un maresal, care este numit de premier.

Voivodatele au suprafata cuprinsa intre 9.412 km2 si 35.589 km2 si o populatie intre 1.000.061 si 5.130.000 locuitori. Regiunile au competente in special in domeniul apei, drumurilor, sanatatii, serviciilor sociale, educatiei, culturii si dezvoltarii economice.

Insa din cauza unei implementari stangace si a unei legislatii precare, regiunile nu s-au dezvoltat uniform, astfel ca diferentele sunt evidente.

Spre exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor din cea mai bogata regiune este de peste doua ori mai mare fata de cea mai saraca, o discrepanta mult mai mare decat in Spania sau Franta, se arata intr-un studiu realizat de Andrei I. Lobatch.

In consecinta, se remarca patru categorii de regiuni:

- cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, care au aratat un avans continuu. Sunt in numar de 6 si cuprind marile centre urbane, dar si zonele in care vin cei mai multi turisti;

- regiunile care au avut un boom de dezvoltare in ultima perioada, fiind avantajate de schimburile comerciale cu Austria si Germania;

- regiunile cu scadere economica usoara, unde exista zone industriale vechi;

- regiunile subdezvoltate sunt situate in special in Est, in vecinatatea Rusiei, Belarus si Ucraina, state mai putin dezvoltate decat ceilalti vecini ai Poloniei. In plus, ele sunt axate mai ales pe agricultura, vanat si pescuit.

Avantaje si dezavantaje

Polonia a demonstrat ca, sustinuta de o lege puternica si o structura organizatorica eficienta, abstorbtia fondurilor europene poate depasi nivelul de 80%, un rol important in succesul acestui program jucand si regiunile, dar si concentrarea programelor europene sub aripa unei singure institutii.

Varianta poloneza are, prin urmare, avantajul unei mobilizari mai usoare a fondurilor si costuri mai reduse pentru contribuabili.

Insa principala provocare va fi dezvoltarea aproximativ egala a regiunilor. Daca fiecare noua diviziune administrativ-regionala nu va cuprinde atat judete bogate, cat si sarace, atunci se va crea o discrepanta vizibila. In plus, ideal ar fi ca sa existe in fiecare regiune cat mai multe industrii si locuri de munca variate.

Un alt pericol este legat de alocarea inechitabila a resurselor in interiorul regiunilor, avand in vedere tendinta alocarii mai mari catre centru, respectiv catre capitale. Insa pentru a combate acest fenomen, vicepremierul Liviu Dragnea a anuntat deja ca ar putea exista mai multe capitale pentru o regiune.

Samsung Galaxy S24 FE: smartphone-ul de buget al companiei. Cu ce specificații vine

Conform informațiilor recente venite din rândul furnizorilor de componente, Samsung are în plan să grăbească lansarea noului model Galaxy S24 FE. Mișcarea vine în urma performanței...

Concedierile de la Tesla lovesc din plin singura sa fabrică din Europa. Peste o treime din angajați ar urma să rămână fără slujbă

Tesla, cel mai mare producător auto în funcţie de capitalizarea bursieră, va concedia până la 3.000 de angajaţi la singura sa fabrică din Europa, Grunheide, lângă Berlin, după ce a...