Cum pierde Romania oportunitatea reconstructiei economiei

Autor: Mircea Cosea , profesor universitar
Luni, 11 Mai 2020, ora 08:27
7995 citiri

Dupa o intarziere de aproape doua luni, in care medicii au vorbit despre economie si economistii despre coronavirus, se pare ca situatia revine la normal si fiecare incepe sa vorbeasca despre ce se pricepe.

Atat Presedintia, Guvernul, dar si Opozitia si-au resuscitat expertii in economie si au inceput sa-si manifeste interesul pentru strategii, programe, planuri sau scheme de relansare a economiei dupa coronavirus.

Nu subestimez preocuparea Guvernului pentru initierea unor masuri economice chiar in perioada starii de urgenta numai ca acestea nu se pot incadra in categoria relansarii, ci a supravietuirii temporare a economiei. Somajul tehnic, IMM Invest sau anumite facilitati sau amanari de plata a darilor catre stat sunt de aplaudat, chiar daca s-au aplicat cu dificultate, dar nu au nimic in comun cu ceea ce inseamna un concept real de relansare a economiei in sensul repornirii si revenirii la crestere economica.

Am primit cu interes si speranta promisiunea pe care domnul presedinte Klaus Iohannis a facut-o in una dintre aparitiile sale publice referitoare la activitatea intensa pe care Guvernul o depune pentru elaborarea unui pachet de masuri menit sa asigure

"reconstructia" economiei romanesti.

A fost pentru prima data cand un oficial de cel mai inalt nivel nu mai folosea termenul de relansare, ci de reconstructie.

Din punctul meu de vedere, este abordarea de care avem nevoie in acest moment. Asa dupa cum sustin public de mai mult timp, Romania are nevoie de o reconstructie, ceea ce eu am numit "restartare", adica de reformare profunda a structurii economice menita, stricto senso, sa ne plaseze pe o treapta superioara de producere a valorii adaugate prin urcarea pozitiei pe care o ocupam in lantul valoric international.

Pe scurt, problema ar consta in depasirea stadiului manufacturier si de subantrepriza ce caracterizeaza in prezent economia romaneasca. (Am expus pe larg aceasta tema in articolul Criza ca raport intre risc si oportunitate).

Deocamdata, nu dispunem de nicio clarificare in ceea ce priveste conceptul si continutul anuntatului pachet de masuri. Ni se spune ca "se lucreaza" la el. Aceeasi pozitie o are si Opozitia prin declaratiile domnului presedinte PSD, care ne spune ca

"se pregateste" un pachet de masuri pe aceeasi tema.

Orice concept sau continut vor avea cele doua pachete, ele nu vor putea sa ocoleasca unele probleme pe care, in mod necesar si obiectiv, orice intentie de reformare sau reconstructie va trebui sa le ia in considerare, avand in vedere starea actuala a economiei noastre.

Aceasta stare se concretizeaza in multe elemente din categoria subdezvoltarii in contextul macroindicatorilor europeni, dar cel putin unul dintre acestea este de extrema importanta: incapacitatea valorificarii interne a resurselor nationale.

Chiar daca respectivele pachete sunt in asteptare, nimeni nu ne opreste de a actiona inca de pe acum pentru valorificarea oportunitatilor ce apar. Din pacate, se pierd zilnic oportunitati care nu ar trebui sa astepte pana cand Guvernul sau Opozitia si-ar prezenta pachete de masuri in conferinte de presa televizate la breaking news.

Fara legume si fructe aruncate

Prima oportunitate, cu aplicare si efect benefic imediat, este aceea a valorificarii interne a resurselor nationale, ceea ce ar crea locuri de munca, ar aduce venituri la buget si ar diminua deficitul balantei comerciale.

Ne apropiem de inceputul recoltarii de legume si fructe. In mod normal, mai ales in conditiile economice precare ale pandemiei, ar trebui ca cea mai mare parte a acestei recolte sa intre pe piata interna sub forma proaspata sau procesata. Conform statisticilor anilor trecuti, peste 40% din recolta de tomate, ardei, vinete, mere, varza si cartofi se pierde prin lipsa capacitatilor de depozitare, refrigerare si procesara primara.

Pentru imbunatatirea procesului de aducere pe piata si procesare a acestor produse s-a dezvoltat in 2019 proiectul Casa Unirea, dar el nu a functionat nici pe perioada guvernarii PSD si nici acum, fiind considerat de catre actuala conducere a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale ca fiind "politic".

Nimic nu l-ar opri pe domnul ministru sa "depolitizeze" si sa inceapa urgent activarea procesului de pregatire a colectarii de produse de la micii producatori, dar a preferat sa dezvolte o retea de Internet pentru producatori la care, evident, marea majoritate nu are acces, deoarece aria de acoperire cu Net in mediul rural este sub 50%.

In concluzie, si in aceasta vara-toamna vom pierde mult din recolta si vom continua sa importam masiv bulion, ceapa, mere, cartofi si chiar usturoi. Sa ne mai miram ca asistam la cresterea preturilor si la deficit de balanta comerciala!?

Criza laptelui

Este de necrezut, dar si de nepermis faptul ca Romania isi permite luxul sa arunce laptele.

Sistemul de colectare a laptelui de la fermieri a devenit o mare problema. Crescatorii de animale nu-si pot permite sa stea fara a avea un contract pentru livrarea laptelui. In primul rand, fara acest contract, ei nu-si pot incasa subventia acordata pentru animale, iar in al doilea rand, trebuie sa fie siguri ca cineva le va lua laptele zilnic.

In aceste conditii, fermierii trebuie sa negocieze permanent cu procesatorul pretul si se afla la mana acestora. Multi dintre ei au fost anuntati la inceputul pandemiei ca nu le va mai fi preluat laptele.

Este extrem de important sa facem cunoscut ce se petrece cu adevarat in aceste zile in economia pe care decidentii nostri politici ne promit ca o vor "reconstrui". Astfel, citez: in emisiunea "Agricultura la Raport", fermierul Stefan Musca din judetul Giurgiu reclama nepasarea autoritatilor de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, care nu reglementeaza piata laptelui:

"Sunt fermieri care nu au primit banii pe lapte din luna ianuarie. Nu mai au bani de paine. Ce face Ministerul Agriculturii pentru acestia? Nici banii pentru motorina nu au venit. Nu putem sa mai facem lucrarile agricole. Nu inteleg de ce au amanat toti cei care au trecut pe la minister legea laptelui. Motivul invocat pentru aceasta scadere este pandemia care a lovit societatea. Procesatorii spun ca, odata cu inchiderea scolilor, programul "cornul si laptele" in scoli este oprit. Asta inseamna ca nu mai este cerere pentru lapte.

Acum era nevoie sa intervina Guvernul. Banii erau oricum alocati, iar laptele ar fi trebuit sa ajunga la caminele de batrani sau la pensionari. Atunci procesatorul avea piata de desfacere si putea sa ne ofere si noua pretul corect. La noi nu exista o strategie de dezvoltare a sectorului de procesare autohton, care ar trebui sa porneasca de la sprijinirea organizarii in cooperative a micilor procesatori.

Mai mult, unii fermieri spun ca nu si-au mai primit banii de la procesatori de luni bune, fiind anuntati, in acelasi timp, ca nu le va mai fi preluat nici laptele, din cauza stocurilor mari deja existente".

Este la fel de interesant sa aflam raspunsul oficialilor si cum se vede "reconstructia" in acest domeniu. Iata-l: "Seful MADR a promis in fata telespectatorilor AGRO TV ca incearca sa gaseasca solutii pentru a rezolva problema producatorilor de lapte, insa aceste masuri trebuie gandite bine si aplicate temeinic, pentru a nu inrautati si mai mult situatia".

Gandirea buna si aplicarea temeinica nu trebuiau sa astepte aparitia asteptatului pachet de masuri pentru reconstructia economica. Oportunitatile vin si pleaca. Deocamdata avem toate sansele ca oportunitatile din domeniul alimentar sa le vedem plecand.

Poate ca in conceptia de reconstructie initiatorii pachetului de masuri includ idei si dorinte ambitioase. Mass media ne anunta ca "in conformitate cu un Memorandum al Ministerului Fondurilor Europene, deja aprobat, statul are de gand sa finanteze, din fonduri europene, proiecte unice in partea noastra de Europa. Computer cuantic, intelegenta artificiala si noii combustibili devin prioritati ale Executivului".

Nimic mai imbucurator si mai incurajator decat o astfel de intentie. Putem spera la iesirea din starea de manufactura si subzistenta in care ne aflam, dar sa nu uitam ca paharul cu lapte pe care il bea copilul dimineata nu poate fi inlocuit cu inteligenta artificiala.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.



Citeste si:
De ce insistă PSD pe modificarea Constituției privind alegerea președintelui și ce riscuri sunt ignorate. „Frustrare și tehnică de negociere”
De ce insistă PSD pe modificarea Constituției privind alegerea președintelui și ce riscuri sunt ignorate. „Frustrare și tehnică de negociere”
Încă din primele zile în care se năștea noua coaliție formată din PSD, PSD și UDMR, social-democrații au lansat în spațiul public ideea unei reforme constituționale, precum și o...
Kelemen Hunor, despre încrederea între membrii coaliției: ”Suntem pe un drum bun, dar nu așteptați minuni”
Kelemen Hunor, despre încrederea între membrii coaliției: ”Suntem pe un drum bun, dar nu așteptați minuni”
Liderul UDMR Kelemen Hunor susține că relația între membrii coaliției de guvernare este la început de drum. Președintele UDMR a spus marți seara că a propus coaliției instituirea unei...