Cum s-a transformat Germania din bolnavul Europei in motorul de crestere al continentului

Marti, 15 August 2017, ora 12:15
10721 citiri
Cum s-a transformat Germania din bolnavul Europei in motorul de crestere al continentului

Germania a reusit in cativa ani sa se transforme din bolnavul Europei in motorul de crestere al continentului, iar competitivitatea si intarirea relatiilor cu tarile din Est sunt cele mai importante ingrediente ale acestei retete de succes.

Orice politician ar vrea sa intre intr-o runda de alegeri cu un context economic atat de favorabil precum cel in care se afla Germania Angelei Merkel, scrie Financial Times.

Cum arata cea mai puternica economie europeana la 25 de ani de la caderea Zidului Berlinului

Cancelarul candideaza in septembrie din nou pentru sefia Guvernului de la Berlin si spera sa castige, mai ales ca are un atu important: situatia economica e mai mult decat favorabila. Prognozele de crestere sunt incurajatoare, veniturile bugetare sunt consistente, iar piata muncii merge cum nu se poate mai bine.

"Rata angajarilor e sustinuta, in timp ce somajul s-a redus simtitor si a atins un nou record, avansul produsului intern brut e peste potential, iar situatia fiscala se consolideaza pe zi ce trece", se arata intr-un raport recent al Fondului Monetar International (FMI).

Insa tabloul de acum nu seamana deloc cu cel de acum 15-20 de ani, cand Germania era perceputa ca bolnavul Europei. Transformarea a inceput in 2005, cand Angela Merkel a ajuns la guvernare.

Caderea Zidului Berlinului a avut (si) consecinte economice

In anii '90 si '00, cresterea economica a Germaniei era mai lenta decat cea a zonei euro, per total, in special din cauza costurilor reunificarii Vestului cu Estul in 1990, dupa caderea Zidului Berlinului.

"Socul absorbirii unei economii cu 16 milioane de oameni, miilor de fabrici depasite si mostenirii ce vine odata cu 50 de ani de planificare dictata de administratia centrala ar fi doborat orice tara", scria in 2003 Katinka Barysch, analist la Centrul European pentru Reforma, intr-un raport despre Germania.

Consecintele unificarii au pus presiune pe piata muncii si pe bugetul statului.

Astfel, in 2004, rata somajului era mai mare decat a celorlalte 4 mari economii de pe continent, in timp ce deficitul bugetar era de 3,7%, depasind astfel limita impusa prin Tratatul de la Maastricht.

Dar cum a reusit economia Germaniei sa se insanatoseasca atat de rapid?

Christian Odendahl, analist la Centrul European pentru Reforma, crede ca este vorba de sincronizare.

La mijlocul anilor '90, negocierile salariale au inceput sa fie facute mai mult la nivelul fiecarei companii in parte decat la nivel sectorial.

Acest lucru a dus la reducerea costurilor cu mana de lucru.

"Sindicatele si comisiile de munca au cazut de acord sa tina in frau cresterea salariilor, ajutand afacerile germane sa se adapteze la un nivel mai ridicat al competitivitatii la nivel global", explica profesorul universitare Alexandra Spitz-Oener.

Un alt element care a ajutat firmele nemtesti sa fie printre sprinterii mondiali este faptul ca multe lanturi de productie se afla in strainatate, in special in estul Europei. Mai mult de 1.800 de companii germane au investit in peste 3.500 de proiecte in aceasta regiune a Batranului Continent, creand peste 650.000 de joburi, din 2003 incoace.

Nicio alta tara nu a investit atat de mult in aceasta zona, iar cei mai multi bani au mers catre industrii precum cea auto, de componente electronice si masinarii industriale.

Ideea este ca firmele nemtesti s-au orientat catre pietele emergente precum Romania mai devreme decat competitorii lor, "ca raspuns la rigiditatea economiei locale si la prabusirea cererii interne", explica economistul Carlo Bastasin intr-un raport.

Drept urmare, companiile germane au fost capabile sa ofere bunuri de inalte calitate la preturi competitive.

In 2003, Germania a devenit cea mai mare sursa de importuri din estul Europei, o piata care a crescut sustinut din 2000 incoace. Doi ani mai tarziu, in 2005, Germania a depasit SUA si a devenit cea mai importanta sursa de importuri pe partea de automotive in India. La fel, e pe primul loc in China cand vine vorba de vehicule.

In cei 7 ani de dinaintea izbucnirii crizei, exporturile germane au crescut cu 76%, fata de 20%, cat a fost avansul rivalilor sai.

Cat de mult au contat reformele impuse de Guvern?

Unii cred ca un cuvant de spus in recuperarea economica a Germaniei a avut-o si pachetul de reforme adoptat in 2003, care avea sa faca piata muncii mai flexibila si sa incurajeze somerii sa isi gaseasca de lucru.

Altii sustin insa ca impactul a fost modest si ca ar fi existat chiar si efecte negative, precum crearea de joburi nesigure si cresterea ratei saraciei.

Ce probleme ar putea aparea pe viitor?

Cat despre cea mai mare problema a economiei germane, aceasta ar fi excedentul de cont curent in crestere accelerata, despre care presedintele american Donald Trump spunea ca este "rau, foarte rau".

Motivul de ingrijorare? FMI a avertizat ca, pe termen lung, impreuna cu factori precum imbatranirea populatiei si progresul mic in ceea ce priveste reformele structurale, acesta va frana avansul PIB-ului.

Pentru a evita astfel de efecte, Germania ar putea creste varsta de pensionare, ar putea integra mai bine imigrantii in societate si ar putea investi mai mult in dezvoltarea infrastructurii.

Citeste si:
Liviu Dragnea, destăinuiri despre viața în penitenciar. „Se doreşte o ţară ca afară, dar închisorile să fie ca în Evul Mediu”
Liviu Dragnea, destăinuiri despre viața în penitenciar. „Se doreşte o ţară ca afară, dar închisorile să fie ca în Evul Mediu”
Fostul preşedinte al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a vorbit din nou duminică seara, 19 septembrie, despre condiţiile din penitenciarele din România. Dragnea a transmis că rata...
Liviu Dragnea dezlănțuit în prima apariție televizată: „Structură de guvernare coordonată de Iohannis, ajutată de PSD coordonat şi el de Iohannis”
Liviu Dragnea dezlănțuit în prima apariție televizată: „Structură de guvernare coordonată de Iohannis, ajutată de PSD coordonat şi el de Iohannis”
Fostul preşedinte al PSD Liviu Dragnea a lansat duminică, 19 septembrie, atacuri dure la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, a actualei guvernări, dar şi a partidului pe care l-a condus....
Sursa: Ziare.com