Ionel Blanculescu: Achizitia avioanelor de lupta - cum sa facem ca sa castige economia?

Romania a fost avertizata, recent, alaturi de Bulgaria si Cehia, de catre Uniunea Europeana, cu privire la transparenta achizitiilor publice din domeniul apararii.

Comisia Europeana a trimis scrisori guvernelor celor trei tari, ca urmare a ingrijorarii ca acestea ar putea incheia importante intelegeri de achizite de avioane supersonice de lupta fara a organiza licitatii publice.

Romania, Bulgaria si Republica Ceha incearca sa achizitioneze avioane de lupta ce ar putea genera vanzarea a peste 200 de avioane in urmatorul deceniu. Aceste contracte sunt considerate cruciale pentru industria aflata in criza, asa ca importante companii, precum Lockheed Martin, Eurofighter (compus din EADS Deutschland, EADS Casa, BAE Systems si Alenia Aeronautica), Saab si Dassault se afla intr-o competitie acerba.

Temerile Comisiei Europene au fost alimentate si de recentele declaratii ale oficialilor romani. La 22 august, ministrul Apararii, Corneliu Dobritoiu, a afirmat ca Romania ar putea achizitiona avioane F-16 de la Portugalia pentru a-si inlocui MIG-urile sovietice. "Suntem in proces accelerat de a obtine toate aprobarile", a spus Dobritoiu.

Saab, care produce avionul de lupta Gripen si se asteapta sa ia parte la orice licitatie in Romania, a raspuns dur la aceste declaratii. "Nu avem niciun dubiu ca suntem capabili sa oferim avioane de lupta Gripen de generatie noua, prin metode inovative de achizitie care vor fi mai eficiente in ceea ce priveste achizitia si costurile operarii, comparativ cu avioanele second hand", a explicat Richard Smith, directorul pentru Europa al Saab.

Si, totusi, care ar fi solutia cea mai potrivita pentru Romania?

"Scopul achizitionarii de avioane de lupta moderne, pentru Romania, nu este prin excelenta militar, ci economic. Romania, daca ar actiona inteligent si curajos, ar trebui sa efectueze o achizitie complexa de avioane de lupta, in sensul unui mix, de valoarea, pentru inceput, a doua escadrile F-16 Fighting Falcon si a unei escadrile Eurofighter Typhoon", sustine analistul financiar Ionel Blanculescu.

"Aceasta miscare ar satisface, din punct de vedere politic si geostrategic, cele doua axe de putere, eu spun economica, pentru ca acest aspect ma intereseaza, mai mult decat cea militara si anume SUA si Uniunea Europeana, in speta Germania, Marea Britanie, Spania, Italia si prin legaturi indirecte si Franta, adica statele UE, cele care conteaza.

Acei oameni minunati si masinariile lor zburatoare - Fotoreportaj Ziare.com

Daca nu am proceda astfel, beneficiul ar fi nul. De ce? Pentru ca, daca achizitionezi avioane de lupta din SUA, castigi pe aceasta axa, insa pierzi sigur pe axa UE, iar daca achizitionezi numai de pe axa UE, desigur, trebuie sa te astepti, la acelasi gen de tratament, din partea celeilalte axe", explica Blanculescu.

Potrivit spuselor sale, cele doua avioane nu fac parte din aceeasi clasa de lupta. F-16, construit de gigantul american Lockheed Martin, este un avion de interceptare, multirol, usor, flexibil, cu un motor, pe cand Eurofighter, construit de consortiul european EADS, BAE Systems, Alenia Aeronautic, cu doua motoare, este un avion de lupta multirol, mult mai complex, cu dimeniuni inclusiv de bombardament.

"De fapt, aceste doua tipuri de avioane de lupta pot fi complementare, iar cele doua tipuri de avioane trebuie tratate ca un proiect, pentru ca valoarea lor totala reprezinta cam 50% din valoarea proiectului. Celelalte 50% le reprezinta costurile cu infrastructura necesara de mentenanta, intretinere, telecomunicatii, training piloti, personal logistic si alte elemente de suport si compatibilizare cu noua tehnologie de lupta", sustine Ionel Blanculescu.

Intrarea Romaniei in lumea care conteaza

Intrarea Romaniei in acest proiect ar echivala cu patrunderea acesteia de facto, pentru ca de iure s-a produs la intrarea in NATO, intr-o alta lume economica si anume in cea care conteaza.

"Nu v-ati pus intrebari, de-a lungul timpului, de ce Romania, cu toate ca lupta si varsa sangele eroilor ei pe diverse teatre de actiuni militare, Irak, Afganistan si altele, nu reuseste sa se aleaga nici macar cu un contract prapadit, de reparare a unei sosele, sau de construire a unei scoli, sa nu mai vorbesc a unei centrale electrice distruse?

De ce Romania nu poate patrunde pe pietele mondiale, astfel incat sa auzim si noi de companii prezente in diverse proiecte de constructie/reconstructie la scara globala? Adevarul este ca toate aceste operatiuni comerciale, de business pana la urma, sunt dirijate si controlate sever de mai marii lumii. Ai acces la ele, daca esti membru in clubul lor, daca nu, ramai afara si-ti plangi de mila bugetului national, care nu stie decat sa taie, nu sa puna", explica Blanculescu.

Prin implicarea Romaniei in proiectul complex de achizitie a celor doua tipuri de avioane de lupta, Romania va fi inclusa in circuitul mondial de profit si valoare adaugata, prin contracte importante, in diverse zone ale lumii, controlate de gigantii expusi mai sus, sau aflate in zona lor de influenta, mai spune analistul financiar, argumentand ca "acestia, de regula, controleaza nu numai piata de contracte importante, ci si scenele politice globale, in calitate de sponsori de tip platinum, pentru principalele partide politice mondiale, de mare influenta, forta si penetrare, pentru activitatea economica".

De unde luam banii?

Si, totusi, chiar daca participarea Romaniei la proiect este benefica, de unde luam banii pentru finantare?

"In aceasta lume, fauritorii ei s-au gandit si la aspectul enuntat, in special la cel legat de ce populatia unui stat ar trebui sa sustina financiar astfel de operatiuni, aparent costisitoare, considerate militare. Si, atunci, acestia au creat un instrument de compensare, numit offset, prin care, in schimbul participarii la proiect, economia nationala a statului in cauza este sprijinita prin contracte compensatorii, pana la niveluri care pot acoperi aproape valoarea avioanelor de lupta", explica Ionel Blanculescu.

Analistul financiar spune ca, pe langa acestea, contractele care ar putea fi obtinute de Romania ulterior achizitiei de avioane pot face ca banii obtinuti din acest business sa fie mai multi decat cei cheltuiti cu achizitia.

Astfel, concluzioneaza Ionel Blanculescu, posibila implicare a Romaniei in acest proiect, daca s-ar face in mod rational, utilizand solutia mixta propusa mai sus, ar putea sa se transforme intr-o veritabila integrare economica a Romaniei, in economia globala, care conteaza, cu mari beneficii pentru cetatenii tarii.

De asemenea, a taragana lucrurile in ceea ce priveste achizitionarea avioanelor de lupta, pe modelul strutului, cu capul in nisip, cu certitudine nu face bine tarii, chiar daca aparent situatia pare altfel, conchide Ionel Blanculescu.