Salariile majorate ale bugetarilor nu pot fi acoperite din cresterea economica - 3 scenarii pentru 2017

Salariile angajatilor din Educatie si Sanatate ar putea creste, in medie, cu 15%,de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de lege adoptat, luni, in plenul Camerei Deputatilor, for decizional.

Cu toate ca masura a fost criticata de premier, cativa ministri, presedinte, BNR si de liberali, cei care o sustin - PSD si ALDE - se bat cu caramida in piept ca finantarea poate veni din cresterea economica de anul viitor.

Dar e fezabil asa ceva? Pentru a afla raspunsul la aceasta intrebare, Ziare.com a stat de vorba cu analistul Aurelian Dochia.

Afla care sunt argumentele PSD si criticile aduse de presedintele Klaus Iohannis la acest proiect

"Asta e o poveste, nu cred ca e o solutie reala. E o smecherie ca sa scape de a da o explicatie reala si se profita de faptul ca, in momentul de fata, nu a fost depus un proiect de buget pe 2017", a comentat Dochia.

El ne-a explicat care sunt motivele pentru care cresterea economica pentru anul viitor nu poate fi indicata ca sursa de finantare pentru cresterile salariile bugetarilor:

1. Nu te poti baza pe estimari: Atunci cand iei o masura cu impact pe termen lung, e riscant sa nu lucrezi pe cifre concrete. Momentan exista doar prognoze de crestere economica pentru anul viitor, deci toata discutia e pur teoretica. "Ce ne facem daca nu atingem tintele propuse?", se intreaba retoric Aurelian Dochia.

2. Salariile in sectorul bugetar nu cresc in acelasi ritm cu PIB-ul: Pentru a fi sustenabile, salariile bugetarilor ar trebui sa creasca in acelasi ritm cu PIB-ul. Insa iata ca asta nu se intampla. "Anul asta am avut o crestere de 20% la lefurile din sectorul public, in timp ce la cresterea economica - asa buna cum a fost - vorbim de un avans de 5%. Suntem in aceeasi situatie si anul viitor: salariile cresc in medie cu 15%, iar prognoza pentru economie e de 4-5%", a mentionat Dochia.

3. Riscam sa ne intoarcem la situatia din 2008-2009: Poate cel mai important aspect dintre toate, cresterile salariilor bugetare, in lipsa altor masuri compensatorii, creeaza dezechlibre macroeconomice. Iar asta e periculos in special in conditiile in care ne va lovi o criza.

"Tocmai asta mi se pare cel mai mare risc: ne gasim intr-o situatie similara cu cea din 2008-2009, cand era o mare incredere in economia tarii, eram campioni europeni la crestere economica, eram largi la punga, dar a venit un val devastator care ne-a prins dezechilibrati. Si toata lumea stie ce s-a intamplat dupa aceea", a comentat Dochia, care practic a reiterat avertismentul lansat de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Trei scenarii posibile pentru 2017

Cresterea economica nu poate fi indicata ca sursa de finantare pentru cresterile salariile, dar ce optiuni exista pentru anul viitor?

Analistul crede ca exista trei cai prin care se poate ajusta bugetul la majorarea lefurilor bugetarilor.

Primul scenariu presupune cresterea deficitului peste limita de 3% impusa de normele europene. "In conditiile in care cheltuielile cresc mult mai repede decat veniturile bugetare, automat creste si deficitul", e de parere Dochia.

PSD a contestat impactul bugetar al cresterilor salariale exprimat de Dacian Ciolos, de 9 miliarde de lei, acestia estimand ca suma ar fi in jur de 4 miliarde de lei. Dar oricat de mare ar fi impactul bugetar, tot se va trece peste pragul de deficit de 3% din PIB. Si uite-asa vom intra in vizorul Bruxelles-ului.

"Insa in 2017 nu se poate intampla nimic concret: Comisia Europeana va emite o atentionare ca s-a depasit deficitul si va cere sa se ia masuri ca sa reduca sub acest prag. Asta e primul pas, abia daca nu se iau masuri in anii urmatori, abia apoi se iau in discutie sanctiuni, dar pana acum nu s-a dat asa ceva, asa ca practic nu e un motiv de ingrijorare", considera Dochia.

Insa adevarata amenintare vine din alta parte: am putea pierde investitii straine.

"Conteaza mai mult pentru noi riscul ca pietele financiare si investitorii straini sa considere ca situatia macroeconomica a tarii noastre se deteriorizeaza destul de rapid: cresc deficitul si datoria, costurile de imprumut ar putea si ele sa se mareasca, iar cursul valutar mereu are o sensibilitate mare la astfel de evenimente", arata Aurelian Dochia.

A doua cale ar fi sa se restructureze cheltuielile bugetare. Adica sa se taie din anumite domenii pentru a putea acoperi cresterile salariale. Iar asa cum s-a intamplat pana acum, investitiile vor avea cel mai mult de suferit, considera analistul.

Al treilea (si cel mai probabil) scenariu este sa se umble la taxe si impozite. Asta nu inseamna neaparat cresterea birurilor, ci mentinerea lor la nivelul din 2016, incalcandu-se astfel unele promisiuni. "La inceputul anului viitor, cand va fi instalat un nou Parlament si un nou Guvern, atunci acestia isi vor bate capul cu ce se intampla si vor lua in calcul - cel mai probabil - sa amane scaderea TVA, sa nu se mai scoata taxa de stalp etc. Practic, sa nu se mai indeplineasca promisiunile anterioare", a conchis Dochia.

Dupa votul de luni din Camera Deputatilor, majorarile salariale vor ajunge pe masa presedintelui Klaus Iohannis. Exista trei optiuni: masura fie va fi atacata la Curtea Constitutionala de Guvern, fie va fi promulgata de seful statului in forma actuala sau va fi intoarsa in Parlament.

În contra curentului european, românii s-au îndreptat în 2024 către mașinile diesel: Înmatriculările au crescut cu peste 31%

În timp ce la nivelul pieței auto europene înmatriculările de autoturisme diesel au înregistrat declinuri anuale de 10,6% în primul trimestru și de 18,5% în luna martie 2024, în România...

Google oferă acces gratuit la unele dintre cele mai avansate instrumente de editare foto

Google a anunțat că va oferi acces gratuit la unele dintre cele mai avansate instrumente de editare foto din Google Photos, care anterior erau disponibile doar contra cost. Începând cu luna...