Terorizarea economiei

Dupa atentatele teroriste din Egipt, Franta sau Tunisia ne plangem mortii si ranitii, dar ar trebui sa ne plangem si pe noi, cei care din mila Domnului am scapat de gloante si explozii, deoarece atentatele au lovit dramatic si economia cu efecte grave si pe termen lung asupra vietii a sute de milioane de oameni.

Datele publicate recent in Franta arata ca, dupa atentatele de la Paris, economia franceza a suferit pierderi imediate ce depasesc pe cele inregistrate pe intreg anul 2009, considerat an de referinta in analiza crizei financiare.

Efectele vor fi si mai evidente in viitoarea luna prin caderea la un nivel fara precedent a tot ceea ce inseamna turism, adica a industriei de restauratie, hoteliera si transport aerian ca si a traditionalei cereri de produse specifice sarbatorilor de iarna.

Analizele occidentale estimeaza la nivel european o scadere a pietei de produse de consum curent cu cca 8-10%.

Evident, scaderea cererii duce la scaderea productiei, ceea ce va agrava situatia financiara a firmelor cu consecinte asupra pierderii de locuri de munca.

O economie afectata de pericolul terorismului isi pierde atributul de predictibilitate si credibilitate, deci scade motivarea investitionala.

Daca la efectul terorizarii economiei se mai adauga si teama de depreciere importanta a mediului economic international prin evenimente cu consecinte imprevizibile, cum ar fi incidentul doborarii de catre Turcia a avionului rusesc, atunci tabloul evolutiei situatiei economice internationale apare si mai sumbru.

Devine foarte plauzibila ipoteza declansarii unei noi crize economice internationale prin efectele destabilizatoare ale pierderii de incredere fata de capacitatea conducerii politice la nivel national si international de a gestiona si rezolva problemele grave ale lumii contemporane cum sunt cele ale conflictelor sirian, ucrainian, afgan, sau ale valului de imigranti.

Conducatorii nostri ne spun, oriunde si oricand au ocazia, ca Romania este o tara sigura, cu aliati strategi loiali si puternici, cu servicii secrete apreciate in toata zona NATO pentru profesionalismul lor si, mai ales, cu un guvern curat, inteligent si competent, de clasa tehnocrata.

Nu contest nimic din ceea ce ni se spune, dar nici nu vreau sa-mi ascund unele griji pe care le am vis-a-vis de viitorul nostru imediat.

In primul rand, ma ingrijoreaza aerul de nonsalanta abordat de toti cei care declara ca traim intr-o tara sigura si ca putem dormi linistiti, deoarece, pe de o parte, terorismul nu este interesat de o tara atat de insignifianta ca a noastra, iar, pe de alta parte, ca si in cazul in care ar fi interesati, nu ar avea succes pentru ca suntem bine pregatiti.

Asa o fi, dar sa nu se uite ca nu suntem chiar atat de insignifianti atata timp cat luptam in Afganistan, avem un Deveselu si instalatii petroliere la Marea Neagra, devenita un important obiectiv geo-strategic.

In ceea ce priveste pregatirea noastra pentru preintampinarea si gestionarea situatiilor de criza, drama Colectiv spune totul. Desigur, nu reprezentam pentru terorism un obiectiv de importanta Parisului, dar nici nu suntem protejati de un zid chinezesc, asa cum credea domnul Tariceanu relativ la efectele crizei financiare internationale.

In al doilea rand, mai important mi se pare chiar modul cum s-ar putea percepe in Occident siguranta pe care o ofera Romania. Daca declaratiile oficiale romanesti sunt considerate corecte si intarite chiar de un nou guvern condus de o personalitate marcanta si apreciata la nivelul Uniunii Europene, atunci Romania va deveni o locatie extrem de interesanta pentru delocalizarea capitalului din nucleul dur al UE catre economia romaneasca.

Conditiile de valorificare a capitalului devenite improprii in tari ca Franta, Belgia sau Germania din cauza pricolului terorist si a degradarii credibilitatii mediului de afaceri vor determina "mutarea" in tari mai sigure, cum ar putea fi Romania.

Acest transfer de capital ar fi benefic pentru noi din mai multe puncte de vedere deja cunoscute, dar va cere si unele conditii, printre care o legislatie permisiva capitalului strain si o retribuire a fortei de munca la un nivel convenabil investitorului, adica sub media europeana.

Este interesant de vazut cum va actiona Guvernul Dacian Ciolos intr-o astfel de ipoteza, care se prezinta ca o sabie cu doua taisuri, pe de o parte, convenabila prin aportul de capital, pe de alta parte, cu serioase probleme sociale daca legea salarizarii va fi astfel conceputa incat sa atraga capitalul printr-un nivel mai scazut al salariilor.

Discutam o ipoteza, dar nu o utopie. Pregatirea unui concept de guvernare in directia acestei ipoteze ar trebui sa devina mai vizibila prin programul pe care Guvernul promite sa-l prezinte in jur de 15 decembrie.

Deocamdata, nimic nu este de vazut atata timp cat actualul guvern se prezinta ca un continuator fidel al conceptiei fostului guvern, fiind de acord cu cresterea salariilor bugetarilor in absenta unei legi a salarizarii.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

„Un tigru de hârtie”. Cum ocolesc lobbiștii mecanismul european de transparență

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea...

Adobe a introdus un nou set de instrumente bazate pe inteligență artificială

Adobe a introdus un nou set de instrumente bazate pe inteligență artificială în software-ul său de editare video, Premiere Pro, marcând un pas important în simplificarea și eficientizarea...