Zacusca noastra cea de toate zilele

Ocupatia de baza a romanilor este supravietuirea, iar aceasta presupune si prepararea zacustii, considerata unul dintre principalele alimente pentru iarna. Desigur, mai sunt si altele cum ar fi muraturile, cartofii, fasolea uscata sau funia de ceapa, dar zacusca ocupa un loc privilegiat fiind "produs prelucrat".

Dupa 15 septembrie se declanseaza la nivel national campania de colectare a legumelor pentru zacusca, la care televiziunile participa cu sarg prin reportaje "la fata locului", realizate in pietele agro-alimentare de catre domnisoare reporter care ne anunta pretul vinetelor, aratandu-ne in acelasi timp respectiva leguma de parca nimeni nu o mai vazuse pana atunci. Se iau si interviuri unor doamne de prin piata care declara ca este cam scump, dar sa multumim lui Dumnezeu ca totusi putem face zacusca.

In pofida vesnicilor nemultumiri, trebuie sa recunoastem ca Romania a progresat enorm dupa 1990. Ne-am mai modernizat, ne-am mai occidentalizat si am intrat in sistemul consumatorist, dar suntem inca departe de a face pasul de la alimentele "home made" la cele "ready made".

Iata de ce zacusca home made, fiarta pe aragaz si pusa in borcane recuperate de la an la an, continua sa fie vedeta toamnei in milioane de familii de romani.

Rog cititorul sa inteleaga ca nu am intentia sa divaghez pe teme culinare de zacusca, dar, poate paradoxal pentru multi analisti, consider acest aliment un indicator al actualului stadiu de dezvoltare a Romaniei, fiind expresia unui comportament de economie naturala, adica a formei de subzistenta prin autoconsum a unei populatii inca marginala fata de relatiile economice de piata, obligata sa actioneze pe tiparul furnicii care aduna rezerve pentru situatii dificile.

Fervoarea cu care contemporanii nostri, cetateni europeni, fac pregatiri de iarna adunand borcane de zacusca home made este o expresie a tendintei de pastrare a unor obiceiuri si obisnuinte traditionale sau este expresia fricii si a nesigurantei generate de o societate incapabila sa demonstreze avantajele economiei de piata?

Imi este greu sa gasesc raspunsul, dar voi arata cateva elemente care pot da o idee asupra modului in care am putea analiza "fenomenul zacusca".

1. Un calcul efectuat de "Gandul" arata ca un roman mananca, in medie, 3.147 de kilocalorii pe zi, o cantitate mult mai mare decat sustin nutritionistii ca are nevoie corpul uman.

Zilnic, romanul consuma peste 546 de grame de cereale - aici intrand produsele de patiserie si panificatie, 269 de grame de cartofi, 477 de grame de legume, 173 de grame de fructe, 22 de grame de zahar, aproape 50 de grame de grasimi - dintre care 40 de grasimi vegetale si 9 de grasimi animale, 613 grame de lapte, o jumatate de ou, 12 grame de peste si 164 de grame de carne - dintre care 20 de grame de carne de vita, 52 de pasare si 92 de grame de carne de porc.

Practic, intr-un an, un roman mananca singur 200 de kilograme de paine, 98 de kilograme de cartofi, 74 de kilograme de legume, 63 de fructe, 8 kilograme de zahar si 18 de grasimi. Pestele nu ne prea place, dovada fiind cantitatea relativ mica pe care o consumam intr-un an - 4 kilograme. Carne mancam mai multa, aproape 60 de kilograme, in special de porc - peste 33 de kilograme intr-un an.

Romania este codasa la consumul de fructe, cu doar 7 kg de portocale, 5 kg de mere si 2 kg de pere pe locuitor pe an.

Un european mananca zilnic, in medie, 300 de grame de produse de panificatie si patiserie, 10 grame de orez, 200 de grame de cartofi, 90 de grame de zahar si 43 de grame de uleiuri si grasimi. La capitolul fructe, europenii mananca de aproape doua ori mai multe portocale decat mere. Consumul de carne de porc este in medie la nivelul Uniunii Europene, de 101 grame, iar cel de carne de vita este de 60 de grame.

In urma datelor obtinute, specialistii in nutritie spun ca dieta romanului este dezechilibrata. Practic mancam prea multe produse de panificatie si carne de porc, grasimile rele abunda in dieta zilnica.

2. Specialistii insista asupra faptului ca industria alimentara romaneasca are inca mari dificultati in respectarea retetelor si normelor europene, fiind sub presiunea concurentei straine devenita extrem de agresiva dupa aderarea Romaniei la UE. Aceasta presiune se reflecta prin tendinta de reducere a costurilor prin utilizarea unor materii prime de proasta calitate.

Astfel s-a dovedit ca mezelurile au un continut ridicat de grasime, mai ales cele ieftine, care au in compozitia lor pana la 30% grasimi. Un procentaj mai mare de grasimi il gasim in carnati, care devin astfel extrem de periculosi pentru sanatate. O alta problema o reprezinta falsul, direct sau prin omisiune, in ce priveste informatiile aflate pe eticheta produselor. Nu numai ca nu apar intotdeauna toate E-urile incluse, dar nici procentele de produse primare existente in produsul final.

3. Importam mai multe produse agroalimentare decat reusim sa trimitem la export. Diferenta dintre importuri si exporturi se poate observa cu usurinta fara a avea nevoie de datele statistice. Pe rafturile marilor magazine, gasim rosii, mere si multe alte alimente din alte tari, chiar daca legumele si fructele romanesti nu mai merg nici macar la export.

Specialistii din industrie sustin ca acest lucru se intampla din mai multe motive. Unul dintre ele este embargoul rusesc, care a dus la o avalansa de produse importate. La acesta se adauga nivelul mult mai redus al subventiilor acordate de UE in comparatie cu ajutoarele acordate fermierilor din alte state membre.

Cea mai mare crestere a importurilor s-a inregistrat in cazul legumelor. In primele sapte luni din acest an, Romania a importat legume in valoare de 158 de milioane de euro, cu 23% mai mult decat in aceeasi perioada din 2013, potrivit datelor Institutului National de Statistica.

Lanturile de magazine au incurajat importurile, astfel ca agricultorii romani au avut mari probleme cu valorificarea productiei.

4. Piata terenurilor agricole din Romania a fost liberalizata incepand cu 1 ianuarie 2014. Din acel moment, cetatenii straini din Uniunea Europeana pot cumpara terenuri agricole in tara noastra. In ciuda faptului ca legea tranzactiilor cu terenuri le ofera comunitatilor locale intaietate la achizitie, cei care au capacitatea sa investeasca sunt tot strainii.

La finele anului trecut, investitorii straini aveau in proprietate sau arenda aproximativ un milion de hectare de teren arabil, adica circa 10% din disponibilul local.

Intre timp, in primele patru luni ale anului, controlul strainilor a mai crescut cu 5-10%, ajungand la aproximativ 1,1 milioane de hectare.

Conform unor date de analiza juridica, s-ar mai putea adauga alte 2 milioane luate in arenda, pentru care vor avea drept de preemtiune in caz ca vor dori sa le achizitioneze.

Desigur, strainii nu vor pleca acasa cu pamantul romanesc, dar, in calitate de proprietari si producatori, vor fixa pretul produselor si vor decide, in functie de profit, daca vor desface productia pe piata romanesca sau o vor exporta. Se creeaza o situatie de nesiguranta a ofertei cu efecte perverse asupra sigurantei alimentare a populatiei.

Ce concluzii putem trage din cele de mai sus?

Nici una relativa la zacusca. Biata zacusca a fost doar un pretext pentru a largi concluziile la o arie mult mai larga decat cea culinara. Intr-un fel, zacusca poate fi considerata un indicator al starii actuale a natiunii. Ce ne indica "indicatorul zacusca"?

In primul rand, ca asa numita "economie de piata functionala" cu care ne mandrim ca membri UE este doar un decor frumos in spatele caruia realitatea este departe de a fi europeana. Romania este inca o tara in care "economia naturala", de supravietuire "home made" are o pondere mare cu efecte negative directe asupra reducerii decalajelor fata de media europeana a conditiilor de viata.

In al doilea rand, ca industria romaneasca de prelucrare a produselor agro-alimentare are inca mari dificultati de adaptare la normele europene si de ridicare a gradului de competitivitate in concurenta cu produsele importate.

In al treilea rand, ca depindem inca substantial de importul agro-alimentar ca urmare a slabirii potentialului productiei interne de legume, fructe si carne din cauza concurentei straine, dar si a lipsei de sprijin din partea politicii economice a statului roman.

In al patrulea rand, ca s-ar putea ca pretul si cantitatea productiei agricole sa fie greu de estimat si controlat din cauza gradului inalt de apartenenta a terenului agricol persoanelor sau firmelor straine.

Desigur, s-ar mai putea adauga si nevoia de educatie nutritionista pentru a obtine o mai buna echilibrare a dietei romanesti.

Cum ramane cu zacusca cea de toate zilele de iarna? O vom face in continuare pentru ca ne place, dar s-ar putea sa o facem doar cu legume din Turcia sau s-ar putea sa nu o mai facem si sa o cumparam de gata "made in Germany".

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ce sunt grupurile secrete de pe WhatsApp și cum funcționează

WhatsApp introduce un meniu de apelare îmbunătățit și o funcție pentru grupuri ascunse în versiunea beta a aplicației. Noua funcție, numită „Hidden Group”, permite crearea și...

Un nou scandal pentru Guvern. Damen a dat in judecata Romania la o curte internationala de arbitraj

Premierul Marcel Ciolacu confirma faptul ca olandezii de la Damen au dat in judecata Romania, aratandu-se in acelasi timp optimist in ceea ce priveste rezolvarea pe cale amiabila a disputelor...