Comisia Europeana a aprobat duminica ajutorul suplimentar pe care Guvernul de la Atena il va acorda celui mai mare grup bancare elen, Piraeus, pe baza planului de restructurare modificat, realizat dupa publicarea rezultatelor testelor de stres derulate de Banca Centrala Europeana.
BCE a estimat ca necesitatile de capital ale Piraeus Bank se ridica la 4,93 miliarde de euro. Din aceasta suma, banca a obtinut 1,94 miliarde de euro de la investitorii privati iar autoritatile de supervizare au aprobat noi actiuni de majorare a capitalului, in valoare de 271 milioane de euro. Restul de 2,72 miliarde de euro va fi acoperit de Guvernul elen, care va primi in acest scop bani de la fondul de salvare al zonei euro (ESM), transmite Reuters.
"Comisia Europeana a aprobat ajutorul suplimentar de stat de 2,72 miliarde de euro catre Piraeus Bank, in conformitate cu legislatia UE privind ajutorul de stat, pe baza planului de restructurare modificat", se arata in comunicatul institutiei.
Necesarul de capital al bancilor din Grecia se ridica la 14,4 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari), potrivit scenariului negativ al testelor de stres anuntat recent de Banca Centrala Europeana, si la 4,4 miliarde de euro, conform scenariului de baza. Multe dintre bancile grecesti sunt detinute de stat si mai au doar putini actionari privati.
Fondul de Stabilitate Financiara al Greciei (HFSF) - principalul actionar al bancilor elene - va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligatiunilor convertibile contingente si 25% in schimbul actiunilor noi ce vor fi emise de creditori. Daca bancile acopera deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privati, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de pana la 14,4 miliarde de euro, au anuntat recent autoritatile elene.
Este a doua oara in ultimele 18 luni cand bancile elene solicita fonduri de la investitori. Dupa testele de stres derulate de BCE anul trecut in randul bancilor din zona euro, necesarul de capital al creditorilor eleni a depasit opt miliarde de euro. In ultimii ani, situatia bancilor elene s-a inrautatit pe fondul declinului economiei si al majorarii valorii creditelor neperformante.
Dupa ce premierul Alexis Tsipras a introdus restrictii asupra miscarilor de capital, retragerile de depozite din bancile grecesti au incetinit, in conditiile in care, in primele luni ale anului, deponentii greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor.
Cele patru mari banci grecesti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank si Eurobank - sunt prezente si pe piata din Romania.