Băncile din România finanțează Guvernul, mai puțin economia: Cel mai mic grad de intermediere bancară din UE!

Gradul de intermediere bancară din România este cu mult sub media europeană, țara noastră fiind ultima din UE la acest capitol, cu mult chiar și în urma celorlalte țări din regiune.

În același timp, raportul dintre creanțele băncilor față de sectorul guvernamental și activele bancare este unul dintre cele mai mari înregistrate în blocul comunitar.

Această legătură strânsă între sectorul financiar bancar și cel guvernamental este văzută de BNR ca una din principalele vulnerabilități ale băncilor din România.

Expunere la riscul de piață al titlurilor de stat

România se plasează pe ultima poziție atât la nivelul economiilor din regiune, cât și în rândul statelor membre ale UE din punct de vedere al intermedierii financiare pe segmentul bancar.

Conform datelor aferente trimestrului al doilea din 2022, ponderea activelor sectorului bancar în PIB este de 52,5% pentru România, mult sub nivelul mediei UE (239%) și al țărilor din regiune (Polonia 95%, Bulgaria 95%, Ungaria 110% și Cehia 147%), potrivit Raportului asupra stabilității financiare, ediția decembrie 2022.

În același timp, strânsa legătură între sectorul bancar și sectorul guvernamental este văzută de documentul BNR ca una din principalele vulnerabilități ale sectorului bancar românesc, în condițiile în care raportul dintre creanțele băncilor față de sectorul guvernamental și active este unul din cele mai ridicate din UE (21,8%, septembrie 2022).

Deținerile de titluri de stat sunt dominante (19% din active), cu efecte pozitive asupra poziției de lichiditate și a activelor ponderate la risc, dar cu expunere la riscul de piață, explică BNR.

Care sunt cauzele

Cauze structurale ale intermedierii financiare scăzute în România sunt trei, a arătat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în conferința de presă dedicată prezentării Raportului asupra stabilității financiare.

Este vorba despre finanțarea directă a corporațiilor de dimensiuni mari de la instituții de credit din străinătate sau de la companiile mamă – creditul bancar intern reprezintă doar aproximativ 36% din îndatorarea totală a companiilor nefinanciare.

Apoi intervine nivelul scăzut de capitalizare a unei părți însemnate a sectorului companiilor nefinanciare din țara noastră.

Nu în ultimul rând, modelul de finanțare al sectorului bancar din România este bazat preponderent pe garanții imobiliare, în detrimentul analizei bilanțiere și a planurilor de afaceri.

Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială a formulat un set de măsuri care să contribuie la creșterea gradului de intermediere bancară: sprijinirea schimbării structurale a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară, inclusiv prin folosirea mai amplă a fondurilor europene, îmbunătățirea educației financiare a antreprenorilor și creșterea pregătirii profesionale a salariaților din sistemul financiar, precum și diversificarea în mod sustenabil a surselor care ar putea contribui la majorarea intermedierii financiare.

Un nou scandal pentru Guvern. Damen a dat in judecata Romania la o curte internationala de arbitraj

Premierul Marcel Ciolacu confirma faptul ca olandezii de la Damen au dat in judecata Romania, aratandu-se in acelasi timp optimist in ceea ce priveste rezolvarea pe cale amiabila a disputelor...

Tehnologia informației și comunicațiilor a adus în 2021 economiei românești valoare adaugată sub media europeană

Valoarea adăugată a sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) al UE a fost în 2021 echivalentă cu 5,5% din valoarea adăugată brută a economiei europene. România s-a...