Partidele politice din Grecia, incarcate de datorii. Bugetul tarii sufera

Sambata, 29 Septembrie 2012, ora 08:44
3012 citiri
Partidele politice din Grecia, incarcate de datorii. Bugetul tarii sufera
Foto: Arhiva

Cele doua mari partide politice din Grecia, Noua Democratie si Pasok, se confrunta cu mari dificultati financiare, avand datorii de peste 200 de milioane de euro.

In Grecia, sistemul politic este finantat din bugetul de stat. Astfel, partidele care primesc mai multe voturi, primesc si mai multi bani. Pe baza rezultatelor bune din trecut, partidele au folosit viitoarele fonduri de la stat drept garantie pentru imprumuturi bancare. Insa, in prezent, sprijinul pentru aceste partide s-a diminuat drastic, lansadu-le cu imprumuturi uriase si venituri mai mici.

Surse bancare citate de Reuters spun ca partidul conservator Noua Democratie si cel socialist Pasok datoreaza, impreuna, 232 de milioane de euro bancilor elene, existand intarzieri la plata unor credite. Datoriile depasesc cu mult fondurile primite de la bugetul de stat, in valoare de 37 de milioane de euro, o suma care va scadea in perioada urmatoare.

Datoriile partidelor ridica intrebari cu privire la posibile conflicte de interese, deoarece guvernul este legat de un sistem financiar pe care tot el trebuie sa il reformeze.

Autoritatile din Atena deja se lupta sa implementeze reformele cerute de Uniunea Europeana, Fondul Monetar International (FMI) si Banca Centrala Europeana (BCE), astfel incat sa primeasca ajutorul financiar in valoare de 130 de miliarde de euro. Insa procesul nu este deloc usor, sindicatele declansand o greva generala impotriva austeritatii inca de miercuri.

Leandros Rakintzis, inspectorul general independent al administratiei publice din Grecia, crede ca probleme financiare ale celor doua mari partide reprezinta o dovada ca sistemul de finantare a partidelor politice din Grecia este gresit.

"Este vorba doar de schimb de favoruri. Aceste partide nu isi pot plati datoriile, asa ca este un cerc vicios, in care devind dependente de banci. Se creeaza o interdependenta dintre politicieni si banci", a explicat acesta.

Presiunile asupra creditelor se vor intensifica la inceputul anului viitor, cand finantarea pentru partide va fi recalculata, pentru a reflecta scaderea sustinerii partidelor respective. In prezent, finantarea se bazeaza pe voturile primite la alegerile din iunie 2009, insa, la inceputul anului, sumele vor fi recalculate pe baza alegerilor din iunie 2012.

La aceste ultime alegeri, voturile pentru Pasok au scazut de la 43 la suta pana la 12 la suta, in timp ce ale Noii Democratii s-au diminuat de la 33 la suta la 29 la suta. Marele castigator a fost partidul de stanga Syriza, care s-a opus masurilor de austeritate, primind 27 la suta din voturi, in comparatie cu nivelul de 4,6 procente in 2009. Prin urmare, Syriza va primi mai multi bani.

Potrivit lui Costas Tsimaras, director general al partidului Noua Democratie, cea mai mare formatiune politica din parlament, a declarat ca majoritatea creditelor sunt platite la timp, insa o parte din ele au devenit "neperformante", in ultima perioada. Astfel, acestea trebuie restructurate, a adaugat el.

Reprezentantii Pasok nu au comentat pe aceasta tema.

Cum functioneaza sistemul

Ca multe tari europene, Grecia ofera finantare publica, intr-o oarecare masura, pentru partidele politice. Anul trecut, statul elen a oferit, in total, 54 de milioane de euro.

In fiecare an, partidele primesc o finantare scutita de taxe egala cu 0,102 la suta din PIB, plus inca 0,01 la suta in scopuri de "cercetare si educatie". Cand au loc alegeri nationale sau pentru Parlamentul European, mai primesc inca 0,022 la suta din PIB.

Companiile private, proprietarii media si cetatenii strani nu au voie sa finanteze partidele. Persoanele fizice care doresc sa dea peste 600 de euro, trebuie identificate si nu au voie sa ofere mai mult de 15.000 de euro pe an, desi nu este foarte clar cum sunt verificate aceste prevederi.

Cea mai mare parte din finantarea de la stat, 80 la suta, se imparte intre partidele care castiga un loc in parlament, fiecare primind o suma proportionala cu numarul de voturi. In aceasta suma nu sunt incluse salariile parlamentarilor sau alte cheltuieli parlamentare, care sunt platite separat.

De altfel, Grecia este una din tarile cele mai generoase cu partidele politice. Intre 2007 si 2011, a oferit cate 6,5 euro pentru fiecare votant inregistrat, a patra cea mai mare suma dupa Luxemburg, Cipru si Finlanda, potrivit Forologoumenos, o asociatie a contribuabililor greci, care monitorizeaza cheltuielile statului pentru politica.

Dupa alta masura, Grecia ofera de trei ori mai multi bani partidelor politice decat Germania. Pentru fiecare vot valid, Atena cheltuieste, in medie, 9,4 euro, fata de 3,1 euro in Germania.

In 2011, Noua Democratie, condus de Antonis Samaras, actualul premier, a primit 16,9 milioane de euro, iar Pasok, condus de Evangelos Venizelos, a primit 21,7 milioane de euro. Finantarea de la stat a reprezentat aproximativ 75% din veniturile partidului Noua Democratie. Pasok nu a comentat.

In 2010, cand a inceput criza datoriilor din Grecia si a fost nevoie de ajutor financiar international, tara a cheltuit 65 de milioane de euro pentru finantarea partidelor, Grecia avand o populatie de 11 milioane de persoane. Germania, cu o populatie de sapte ori mai mare, a cheltuit 150 de milioane de euro in acelasi scop.

Cum se umple diferenta

Pentru restul de bani de care au nevoie partidele, acestea trebuie sa faca imprumuturi. Principalul lor creditor este ATE Bank, detinuta de stat. Pana in acest an, Noua Democratie datora ATE 105 milioane de euro, iar Pasok 96 de milioane de euro.

De asemenea, Piraeus Bank a imprumutat Noua Democratie cu 15 milioane de euro, iar Pasok cu 6,5 milioane de euro. Inca alte trei bani au acordat credite mai mici celor doua partide.

Potrivit unui purtator de cuvant al Piraeus Bank, nu exista probleme cu imprumuturile acordate partidelor, deoarece acestea sunt garantate de finantarea de la stat.

Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#partide politice Grecia finantare, #finantare buget stat partide, #criza financiara Grecia , #buget