Masurile de austeritate sufoca Europa. Dar pana cand?

Masurile de austeritate sunt, in aceasta perioada, subiectul unor mari dezbateri si dispute la nivel European. Romania nu e singura tara europeana nevoita sa adopte masuri de austeritate bugetara nepopulare.

Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Germania si Bulgaria au apelat la atfel de metode ca sa aduca bani in plus la buget.

Masurile de austeritate propuse si chiar adoptate recent de statele europene genereaza atat socuri sociale, cat si fiscale. Marea problema ridicata acum este aceea daca austeritatea va sufoca cresterea economica.

Pentru a sustine cresterea economica, noua presedintie belgiana a UE insista sa relanseze proiectele de anvergura europeana, crezand ca astfel ar evita impresia ca integrarea europeana este sinonima cu austeritatea.

Bruxelles-ul a dezvaluit, miercuri dimineata, primele masuri privind o disciplina bugetara consolidata. Intr-un context social si politic sensibil, ochii multor lideri europeni au luat deja in calcul urmatorul pas, incercand sa gaseasca modalitati de a reduce deficitele publice fara a inhiba o recuperare si asa fragila, scrie Le Figaro.

Rigoarea si cresterea sunt optiunile statelor, care nu au ajuns pan acum la o metoda comuna in cadrul niciunui summit, insa au reforma fiscalita drept prioritate. Problema s-ar putea relua la intalnirea din toamna, cand buzunarele grecilor, spaniolilor, portughezilor si chiar si ale romanilor vor fi deja golite.

Masurile sugerate si apelurile facute de Angela Merkel si Jean-Claude Trichet pentru a salva euro nu vor constitui, probabil, ultimele cuvinte spuse in aceasta privinta, avertismente continuand sa curga cel mai probabil si in viitorul apropiat.

Desi se vorbeste mult despre crearea unui guvern economic, la summit-ul din 17 iunie nu s-a ajuns la un consens in ceea ce priveste masurile de austeritate.

Noul presedinte al UE a propus un program de "lucrari majore", cum ar fi integrarea retelelor nationale de trenuri de mare viteza, interconectarea conductelor de gaz si crearea unui plan coordonat al producatorilor europeni pentru a realiza o masina electrica destinata publicului larg.

In vremuri de foamete (caci nu se exclude o asemenea ipoteza), trebuie gasite fonduri publice. Astfel, Bruxelles-ul propune o serie de impozite, cum ar fi impozitul bancar sau taxa pe tranzactiile financiare, menite sa aduca bani la buget.

Fiecare natiune se angajeaza sa dedice o parte din veniturile sale unui nou efort de investitii coordonate.

In ceea ce priveste modul de actiune pe plan mondial, parerile sunt impartite. Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, sustine ca planurile de austeritate bugetara nu vor provoca stagnare economica in zona euro.

Pe de alta parte, guvernaturl Bancii Frantei prevede cinci ani de austeritate, pentru a putea iesi definitiv din criza. "Cred ca trebuie cativa ani, poate cinci sau zece ani. Daca vom reduce foarte repede deficitele, am putea sa ne confruntam cu efecte negative asupra cresterii, Trebuie ca totul sa se faca progresiv, iar asta va lua cinci-sase ani", a spus Christian Noyer, citat de Le Point.

La randul sau, economistul Paul Krugman atrage atentia ca economia globala risca sa intre in cea de-a treia Depresiune. "Guvernele sunt obsedate de inflatie cand adevarata problema este, de fapt, deflatia si tin predici despre strangerea curelei, cand, de fapt, problema este consumul nesatisfacator", sustine acesta.

Ce se intampla in Romania?

In ciudat faptului ca guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, declara la sfarsitul lunii aprilie ca o eventuala majorare a taxelor ar inrautati situatia economiei, aflata inca in recesiune, Guvernul a decis doua luni mai tarziu sa majoreze TVA de la 19% la 24%.

Odata decizia implementata, guvernatorul BNR a avertizat ca majorarea TVA poate provoca un "soc inflationist" si aratat ca o corectie a dezechilibrelor externe se poate realiza prin cursul de schimb, prin credit sau prin majorarea de impozite, dar toate cele trei solutii pot pune presiune pe inflatie.

"Mi se pare important sa se discute de convalescenta, acea perioada de dupa ajustare. Trebuie sa dai posibilitatea economiei sa se recupereze dupa ajustare si sa tai acele doze care au fost daunatoare", a mai spus Isarescu.

Desi face parte din Guvernul care a impus masurile de austeritate, ministrul de Finante Sebastian Vladescu nu crede ca marirea TVA cu 5 procente va fi eficienta. Din punctul sau de vedere, majorarea taxei pe valoarea adaugata nu este o masura buna pentru Romania in momentul de fata, insa trebuia luata pentru a asigura stabilitatea macroeconomica si finantarea Romaniei.

"Nu pot sa-mi ascund dezamagirea ca trebuie sa majoram TVA. Nu o consideram cea mai buna masura pentru Romania in momentul de fata. Am avut un program in care faceam chirurgie, operam unde au fost excese, unde bugetul o luase razna. Si acest lucru nu ne-a fost permis", a declarat Vladescu in urma cu o saptamana.

Majorari de TVA

Cu un TVA de 24%, tara noastra se claseaza pe unul din primele locuri in topul statelor europene cu cele mai mari taxe.

Germania, Olanda, Malta si Slovacia au in prezent TVA de 19% , asa cum am avut si noi. Franta are si ea o TVA de 19,6%. Cea mai mare taxa pe valoare adaugata este de 25% in Suedia, Danemarca si Ungaria.

Romania nu este insa singura tara care a majorat TVA-ul. Marea Britanie a avut o TVA de 17,5%, insa a fost nevoita sa o ridice la 20%. Finlanda si Grecia au anuntat majorarea TVA la 23% de la 21%. De asemenea, Portugalia a majorat taxa la 21%.

Ramane de vazut insa ce efect vor avea reducerile de buget de amploare si majorarile de TVA pe care guvernele le opereaza pe intregul continent.

Exploatarea sezonierilor români în Europa: "Este o loterie / Contractul este acolo doar ca să nu zici că nu-l ai"

În toată Europa, munca agricolă este dependentă de migrație. Încă dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, sezonierii români mergeau la culesul recoltelor în Spania sau Italia. Intrarea...

De ce legea păcănelelor nu poate avea un impact real: ”E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor”

În 2022, piața de jocuri de noroc din țara noastră era considerată ca având cea mai mare rată de creștere din Europa de Est, mai ales în contextul în care, în România, numărul sălilor...