Strategia fiscal-bugetara, optimista in privinta cresterii economice - Consiliul fiscal

Miercuri, 13 Iunie 2012, ora 20:24
1523 citiri
Strategia fiscal-bugetara, optimista in privinta cresterii economice - Consiliul fiscal

Strategia fiscal-bugetara pe perioada 2013-2015 respecta partial regula privind mentinerea ratei de crestere a cheltuielilor sub rata de crestere a PIB, iar proiectia privind cresterea economica si a veniturilor este optimista, potrivit opiniei Consiliului fiscal, care critica, totodata, "persistenta unor carente de transparenta".

"In contextul schimbarii Guvernului si a configuratiei majoritatii parlamentare survenite recent, Consiliul fiscal considera ca noul executiv are libertatea, conform legii, de a formula propriile coordonate pe termen mediu ale politicii fiscal-bugetare, fara a fi constrans de parametrii aprobati anterior ai acesteia", se mentioneaza in documentul Consiliului fiscal, remis miercuri Ziare.com.

Potrivit Legii responsabilitatii fiscal-bugetare, Consiliului fiscal ii revine drept atributie "analiza si elaborarea de opinii si recomandari asupra strategiei fiscal-bugetare, precum si evaluarea conformitatii acesteia cu principiile si regulile fiscale prevazute de lege."

Conform Legii responsabilitatii fiscal-bugetare, "pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiti de strategia fiscal-bugetara, rata anuala de crestere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi mentinuta sub rata anuala de crestere nominala a produsului intern brut prognozata pentru anul bugetar respectiv, pana cand soldul preliminat al bugetului general consolidat a inregistrat surplus in anul anterior anului pentru care se elaboreaza proiectul de buget".

Potrivit Consiliului fiscal, strategia fiscal-bugetara respecta partial aceasta regula, ponderea in PIB a cheltuielilor bugetare fiind prevazuta a se reduce de la 34,68 la suta in 2012 la 34,48 la suta in anul 2013.

In schimb, cheltuielile bugetului general consolidat sunt previzionate a creste usor mai rapid decat PIB-ul nominal in 2014, respectiv pana la un nivel de 34,63 la suta din PIB, urmand ca in 2015 ponderea acestora sa scada la 34,53 la suta.

Eliminand impactul programat al absorbtiei fondurilor europene post-aderare si al celor avand drept sursa alti donatori, cheltuielile bugetare exprimate ca pondere in PIB ar scadea insa constant (32,5 la suta in 2012, 32,3 la suta in 2013, 31,9 la suta in 2014 si 31,8 la suta in 2015).

Consiliul fiscal recomanda sa se faca referire la "cheltuielile bugetare totale eliminand asistenta financiara din partea Uniunii Europene si a altor donatori." In acest fel ar fi asigurata consistenta intre articolele legii, iar o performanta mai buna in ceea ce priveste absorbtia de fonduri europene, care fara indoiala este dezirabila, nu ar fi penalizata prin necesitatea reducerii altor cheltuieli bugetare.

Proiectiile privind dinamica PIB si veniturile bugetare, optimiste

Conform scenariului macroeconomic aflat la baza strategiei, PIB real, dupa cresterea de 2,5 la suta consemnata in 2011, este proiectat sa aiba o crestere de 1,7 la suta in 2012 si de 3,1 la suta in 2013, accelerarea dinamicii pozitive urmand sa continue in anii urmatori, pana la un nivel de 3,9 la suta in anul 2015.

Avand in vedere cresterea economica de 0,3 la suta, inregistrata in trimestrul I al anului curent, precum si recrudescenta recenta a tensiunilor de pe pietele financiare internationale, Consiliul fiscal considera proiectiile privind dinamica PIB ca fiind mai degraba optimiste.

De asemenea, in timp ce strategia vizeaza o crestere a veniturilor bugetare de la un nivel de 32,4 la suta din PIB in anul 2012, pana la 33,1 la suta din PIB in anul 2015, pe seama cresterii semnificative a absorbtiei fondurilor europene post-aderare, Consiliul fiscal apreciaza ca fiind optimista aceasta crestere a veniturilor fiscale si a celor din contributii sociale, nefiind recomandat sa fie luat in calcul impactul eforturilor de combatere a evaziunii fiscale inainte ca acesta sa se materializeze.

"In acest context, Consiliul fiscal reitereaza recomandarile anterioare referitoare la respectarea principiului transparentei statuat de art. 4 al Legii nr. 69/2010, fiind necesara in acest sens o prezentare mai detaliata a bazelor macroeconomice si a elasticitatilor considerate pentru fiecare categorie de venituri, precum si a impactului masurilor discretionare ce afecteaza proiectiile", se precizeaza in documentul Consiliului fiscal.

Consiliul fiscal recomanda mai multa transparenta si in cazul fundamentarii dinamicii cheltuielilor de personal, in conditiile in care, cu exceptia referirilor la majorarile salariale din anul curent si a aplicarii in continuare a regulii de inlocuire partiala a iesirilor din sistem, strategia nu precizeaza in mod explicit ipotezele pe termen mediu luate in calcul pentru salariul mediu si numarul mediu de salariati din sectorul bugetar.

"In opinia Consiliului Fiscal, continuarea eforturilor de consolidare fiscala si a celor din sfera reformelor structurale este necesara nu doar din perspectiva respectarii angajamentelor asumate de catre Romania la nivel european si in cadrul acordurilor cu FMI/CE/BM, ci si din cea a asigurarii sustenabilitatii finantelor publice pe termen mediu si lung, astfel incat politica fiscal-bugetara sa poata gestiona riscuri si situatii neprevazute fara a fi nevoita sa opereze ajustari semnificative ale cheltuielilor si veniturilor, cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic si social, si sa respecte principiul echitatii intergenerationale", se mai afirma in document.

C.S.

Avocat celebru, speriat de introducerea banilor care expiră, pe model chinezesc: „Am zis că nu se poate, dar se va întâmpla din 2030"
Avocat celebru, speriat de introducerea banilor care expiră, pe model chinezesc: „Am zis că nu se poate, dar se va întâmpla din 2030"
Sergiu Vasilescu, unul dintre cei mai cunoscuți avocați din România, specializați în fiscalitate, respectiv în crypto, avertizează cu privire la pericolul iminent cu care se vor confrunta...
România, a șasea cea mai scumpă energie electrică pentru consumul casnic din UE, calculat la standardele puterii de cumpărare
România, a șasea cea mai scumpă energie electrică pentru consumul casnic din UE, calculat la standardele puterii de cumpărare
România a raportat în a doua parte a anului trecut un preț la energie electrică pentru uz casnic de 19,1 euro la 100 kWh, între ultimele cinci cele mai reduse din UE. Pe de altă parte,...
#strategie fiscal bugetara, #Consiliu fiscal crestere economica , #buget