Suntem amenintati de renasterea strigoilor unui trecut intunecat Interviu cu Daniel Daianu

Luni, 22 Decembrie 2014, ora 08:45
14071 citiri
Suntem amenintati de renasterea strigoilor unui trecut intunecat Interviu cu Daniel Daianu

Daca lucrurile se vor deteriora economic mai mult in Europa, nu vor fi numai proteste de strada, greve. Poate fi pus in discutie procesul democratic. Romania depinde de ce se intampla in Europa si, daca nucleul dur al UE nu isi va reveni, va fi greu, avertizeaza fostul ministru al Finantelor Daniel Daianu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Daniel Daianu a facut o analiza a principalelor cauze care franeaza dezvoltarea Romaniei.

"Romania are nevoie de stabilirea clara a prioritatilor si de monitorizarea indeplinirii lor. Adesea, banii publici nu sunt folositi cum se cuvine nici cand nu sunt deturnate resurse. (...) Mi se pare incredibil cum Victor Ponta a avut 4 ministri ai Transporturilor si fiecare a venit cu noutati si inovatii, cu alte prioritati. Nu te poti juca cu autostrazile, cu alte componente ale infrastructurii de baza."

Daniel Daianu atrage atentia ca "trebuie operat pe cele doua laturi ale bugetului public: cheltuieli si venituri. Evaziunea fiscala, ca si economia subterana, sunt considerabile in Romania si pentru ca veniturile sunt mici in Romania, existand un cerc vicios. Tentatia de a fi pe langa lege e mare."

Bugetul propus de Cabinetul Ponta este unul al dezvoltarii, al stimularii economiei?

Pentru a sprijini economia, un buget are nevoie de un volum suficient de resurse pentru investitii si alte bunuri publice; trebuie sa se bizuie pe o politica fiscala prietenoasa cu mediul de afaceri. Nu in ultima instanta, bugetul este bine sa fie executat intr-un context de ansamblu care sa ajute economia. Intrucat ceea ce se intampla acum in zona euro, cumulat cu impasul geopolitic, franeaza economiile din Europa centrala si de rasarit.

Resursele alocate pe hartie investitiilor pentru 2015 cresc.

Important este ca investitiile sa fie realizate, si nu oricum. In 2014, poate si ca efect al activitatii DNA, am asistat la o neefectuare semnificativa de cheltuieli, care, in conditiile date, nu e automat ceva rau.

Decat sa irosesti bani, mai bine asa. Dar aceasta asceza fortata in executia bugetului nu aduce dezvoltare in sine.

Sunt repere pe baza carora putem judeca modul in care un buget lucreaza pentru dezvoltare. In primul rand, este volumul de cheltuieli publice, care depinde de venituri si deficitele sustenabile. Romania nu reuseste sa depaseasca o bariera de 32-33% din PIB in ceea ce priveste veniturile bugetului public incluzand bani de la UE.

Cheltuielile publice au un rol important in vremuri de criza.

Cine spune ca e bine sa restrangi la maximum cheltuielile publice pentru a lasa spatiu de libertate economica sectorului privat gandeste unilateral, subestimeaza efectele crizei asupra conduitei firmelor private si ignora faptul ca sectorul privat nu furnizeaza bunuri publice de baza.

Inghetarea pietelor financiare in 2008/2009 a obligat Romania la o taiere masiva de cheltuieli publice si prin majorare de taxe si impozite. Un capitol din buget unde s-a operat vartos il reprezinta cheltuielile de capital, care nu inseamna insa toate investitiile publice, acestea din urma incluzand bani europeni.

Cheltuielile de capital au fost, pana a inceput taierea, intre 4 si 5% din PIB. Dar aceasta cheltuiala centrala a bugetului public nu s-a materializat cum trebuie in economie pentru ca resurse importante au fost deturnate, intr-o forma sau alta. Numeroase cheltuieli sunt facute aiurea si, probabil, de aceea impactul reducerilor nu s-a simtit cum ar fi fost normal.

Adica, daca aceste resurse ar fi fost utilizate in mod corect, cu eficienta, o taiere atat de drastica, cu peste 30%, s-ar fi simtit in economie sever. Cand folosesti 3 lei cum trebuie, simti lipsa unui leu, daca ai 3 lei si irosesti 2, nu prea simti lipsa lor. Simt eventual cei care ar fi beneficiat in mod necuvenit de acele resurse.

Situatia ideala pentru contracararea efectelor crizei ar fi fost sa taiem cat mai putin din cheltuielile de capital, cu o utilizare mult mai eficienta a lor, la care sa se adauge o atragere masiva de fonduri europene.

Polonia, adesea evocata si la noi ca exemplu pozitiv, a mizat enorm pe bani europeni pentru evitarea recesiunii economiei dupa 2008.

Care ar fi caile de iesire din paradigma incasari mici, bani risipiti, investitii inutile sau neexecutate?

Trebuie operat pe cele doua laturi ale bugetului public: cheltuieli si venituri. In ce priveste investitiile, concomitent cu actiuni de combatere a sifonarii banilor publici trebuie sa nu mai scadem cheltuielile de capital.

Adesea, banii publici nu sunt folositi cum se cuvine nici cand nu sunt deturnate resurse. Este vorba despre prioritati si eficienta.

Prea se bat ministerele intre ele fiind pierdute din vedere obiective strategice. Ministrii care au in ograda lor programe investitionale mari sunt in conflict perpetuu cu Finantele si nu exista o armonizare de atitudine si interese.

S-ar reduce copios spatiul pentru acest conflict daca ar exista un master-plan autentic, respectat.

Mi se pare incredibil cum Victor Ponta a avut 4 ministri ai Transporturilor si fiecare a venit cu noutati si inovatii, cu alte prioritati, cu alta intelegere a dezvoltarii infrastructurii Romaniei. Nu te poti juca cu autostrazile, cu alte componente ale infrastructurii de baza. Mai cu seama ca ar trebui sa faca parte din retele europene. Este rau pentru executia bugetara, pentru mediul economic si reflecta guvernanta defectuoasa.

Cand este vorba despre un master-plan al dezvoltarii infrastructurii nu mai conteaza dreapta sau stanga politica, cu atat mai mult cand se schimba ministrii in cadrul aceleiasi guvernari.

Daca nu suntem in stare sa ne hotaram in ceea ce priveste 10-12 rute mari de transport, unde si cum sa modernizam calea ferata, aeroporturile mari, portul Constanta, deci partea vizibila, proeminenta, a infrastructurii, va dati seama ce e la nivelul administratiilor locale. Nu numai ca sunt aiurea nu putine optiuni, se si deturneaza sume mari.

Nu e suficient sa avem prioritati, trebuie sa le si monitorizam. Trebuie sa functioneze o echipa de soc, un task-force real pentru investitiile prioritare la Ministerul Finantelor, sau in subordinea directa a premierului, care sa beneficieze de expertiza temeinica si care sa ajute executia bugetului cu respectarea master-plan-ului.

Inca nu definim bine prioritatile, nu monitorizam - nu exista follow-up. Si daca asa este, trebuie sa folosim mijloace non-conventionale, sa scurt-circuitam structurile care blocheaza decizii cheie. In opinia mea, in conditiile date, ministrul de Finante ar trebui sa fie vicepremier cu mandat economic extins, care sa vegheze asupra executiei bugetului public si sa coordoneze realizarea investitiilor publice.

Este bine ca s-a renuntat la impartirea Finantelor in doua: buget si colectare de taxe si impozite. Seriozitatea unei tari e definita de felul in care isi stabileste prioritatile si le respecta prin realizare. La prioritati trebuie sa includem si dispozitive pentru securitatea nationala, pentru combaterea riscurilor conventionale si non-conventionale, inclusiv atacuri informatice.

Cat priveste cheltuielile cu personalul, sunt domenii cu personal redundant, dar nu este simplu ca oamenii sa isi gaseasca alte locuri de munca in aceste vremuri. Pe de alta parte, salarizarea trebuie sa tina cont de merit, sa nu fie uniforma. Ne confruntam si din aceasta cauza cu o migrare de personal specializat, mai ales in domeniul Sanatatii.

Imi spuneati ca avem printre cele mai scazute venituri bugetare din UE, in jur de 32% din PIB. De ce atat de putin?

In principal din cauza evaziunii fiscale si a evitarii platii impozitelor (tax avoidance) prin valorificarea gaurilor de cascaval din legislatie, a arbitrajului jurisdictional. Evaziunea fiscala, ca si economia subterana, sunt considerabile in Romania, asa cum arata si rapoarte ale Consiliului Fiscal.

Intalnim aici coruptie, infractionalitate, crima organizata, legaturi vinovate intre politic si mediul de afaceri.

Optimizarea fiscala, care este tot mai blamata in Europa, se simte mai acut la noi. Fiindca bugetul nostru public este mai sarac si cei mai multi cetateni au venituri mici in raport cu media europeana.

"Optimizarea" inseamna sa-ti ocultezi profitul brut si sa platesti cat mai putin bugetului public din tara unde ai operatiuni fiscalizabile. Este o practica intalnita la companii straine, dar nu numai, iar modalitatile sunt multiple.

Agricultura noastra este in larga masura primitiva si nefiscalizata, chiar daca exista unele zone moderne. Modernitatea unui sector economic se masoara in functie de modul in care asigura locuri de munca platite decent si de cum contribuie la alimentarea bugetului public. Veniturile celor care lucreaza in agricultura sunt, in general, foarte mici. O parte mare din agricultura e in subteran si nu e captata de statistica, nu este legata de bugetul public.

Nu obtinem venituri pe masura din exploatarea resurselor naturale. Chestiunea redeventelor mici nu isi gaseste o rezolvare nici in 2015. Privind padurile as introduce o legislatie extrem de severa. As trata padurile ca o problema de siguranta nationala, ca bunuri de utilitate publica.

De ce evaziunea este in continuare atat de mare, desi nu a existat program politic sau de guvernare care sa nu-si propuna reducerea ei?

Si pentru ca veniturile sunt mici in Romania, existand un cerc vicios. Tentatia de a fi pe langa lege e mare. Aceasta situatie este usor observabila in tari unde veniturile individuale sunt relativ mici, unde relatia dintre stat si cetatean e fracturata, minata de neincredre reciproca, unde institutiile sunt slabe, asa cum sunt la noi.

Iar slabiciunea institutionala, lipsa de performanta si coruptia din aparatul birocratic se imbina cu neincrederea platitorilor de taxe si impozite in capacitatea statului de a furniza bunuri publice, cu venituri scazute care maresc inclinatia spre frauda, evaziune. Fiecare vrea sa pastreze cat mai mult pentru a se descurca cum poate, nu putini pentru a supravietui. Acest cerc vicios trebuie spart.

Vorbeati la inceput de ceea ce se intampla in zona euro. Cum ne influenteaza?

Partea cea mai dezvoltata economic a Europei este amenintata de imbatranire demografica si de o "stagnare seculara". Este vorba despre perspectiva unei cresteri economice foarte lente induse de dezechilibru demografic, o anume dinamica tehnologica, distributia veniturilor care a micsorat inclinatia spre investitii productive, criza statului providential, redistributia puterii economice in lume etc.

Avem o criza geopolitica, ea mareste aversiunea fata de riscuri. Incertitudinile sunt mari si perspectiva economica in Europa este incetosata. Germania este o formidabila masina de export industrial. Dar ea nu echivaleaza cu Uniunea si nici nu isi asuma inca un leadership mai indraznet si generos in guvernanta zonei euro.

Romania depinde de ce se intampla in Europa. Daca nucleul dur al UE nu isi va reveni, va fi greu si pentru Romania, chiar daca am reusi sa progresam considerabil in materie de politici publice si mobilizare de resurse interne.

Daca lucrurile se vor deteriora economic mai mult in Europa, nu vor fi numai proteste de strada, greve. Poate fi pus in discutie procesul democratic. Cand starea de spirit a multor cetateni este dominata de neincredere, teama, frustrare, usor castiga teren populismul, autoritarismul, xenofobia si sovinismul, discursul solutiilor extremiste, radicale.

Acesta e cel mai mare pericol in spatiul politic in anii ce vin. Sa ne gandim la perioada interbelica din secolul trecut.

Sa nu uitam ca Hitler, national-socialismul au ajuns la putere si din disperarea unei populatii, care suferea si ca urmare a miopiei politice a tratatelor de dupa Primul Razboi Mondial. Tot mizeria, efectele acelui razboi au facilitat venirea la putere a bolsevicilor in Rusia.

Aceasta lectie este valabila cand judecam mixul de masuri de austeritate cu masuri de stimulare economica in contextul de acum din UE. Planul Juncker este un pas inainte, dar nu este suficient.

Uniunea Europeana este un bun public al europenilor, care trebuie aparata pentru a stavili renasterea strigoilor unui trecut intunecat.

Citeste si:
UPDATE Corneliu Porumboiu și Ada Solomon au fost aduși la DIICOT și puși sub acuzare pentru evaziune fiscală și spălare de bani
UPDATE Corneliu Porumboiu și Ada Solomon au fost aduși la DIICOT și puși sub acuzare pentru evaziune fiscală și spălare de bani
Regizorul Corneliu Porumboiu şi producătorul de film Ada Solomon au fost puşi sub acuzare luni, 18 octombrie, de către procurorii DIICOT. UPDATE 17.10 Producătoarea Ada Solomon ar fi...
Nicolae Ciucă, contestat de fostul purtător de cuvând al PNL: ”Este o soluţie militară de guvernare, pe care Klaus Iohannis şi-a dorit-o de foarte mult timp”
Nicolae Ciucă, contestat de fostul purtător de cuvând al PNL: ”Este o soluţie militară de guvernare, pe care Klaus Iohannis şi-a dorit-o de foarte mult timp”
Fostul purtător de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Dancă, a explicat în seara zilei de joi, 21 octombrie, că nominalizarea lui Nicolae Ciuca pentru funcţia de prim-ministru ”nu are nicio...
Sursa: Ziare.com
Comentarii
PSD.Erie
rank 5
sanziana
rank 5
Mi se pare mie, sau acest domn chiar vorbeste despre integritate