In sustinerea ideii ca salariile bugetarilor sa fie majorate nu exista un dram de populism atasat alegerilor din acest an, presedintele Basescu a venit, recent, cu unele precizari. Mai intai, afirma ca a sugerat Parlamentului si Guvernului sa analizeze oportunitatea unui astfel de demers.
Asadar, nici vorba despre o infima influenta parinteasca ori de un reflex proverbial al arbitrului jucator. Domnul Basescu a afirmat ca "un presedinte care si-a asumat masuri de austeritate, iar cand s-au indeplinit conditiile nu cere relaxarea lor, poate fi considerat un presedinte care si-a mintit poporul". Deci, isi recunoaste implicarea, iar reparatiile financiare decurg firesc odata cu iesirea din tunel.
Ca argumente, utilizeaza date culese de la Ministerul Finantelor. Din ele rezulta ca, din aprilie 2009 si pana in prezent, numarul salariatilor din sectorul public s-a micsorat cu aproximativ 200.000, de la 1,396, la 1,196 milioane. Daca atunci lefurile acestui segment totalizau 9,6% din PIB, acum s-a ajuns la 7%, obiectiv tintit pentru anul 2014.
Prin urmare, conditia solicitata de FMI a fost indeplinita. Ba chiar in avans. De ce ar fi credibile cifrele livrate de ministerul condus de Bogdan Dragoi pentru a oferi un suport nepopulist actiunii de reintregire a indemnizatiilor? A trecut prea putin timp de la niznaiul legat de vreo sursa financiara in stare sa sustina acest neasteptat cadou.
Cum nu ar fi fost oportun un asemenea bonus dupa "localele" din iunie, iar "generalele" din noiembrie ar fi insemnat pentru Putere un port prea indepartat, a fost lansat un zglobiu future de primavara. Marja de timp ofera spatiu generos pentru calcule, transferuri dintr-un buzunar in altul, eventuale sondaje de popularitate post si ante factum.
Cert este ca reducerea contributiilor de asigurari sociale ar avea un impact electoral mai mare decat salarizarea bugetara. De ea s-ar bucura un segment net superior numeric, mai ales daca ar fi aplicata atat angajatilor, cat si angajatorilor. Logic si moral asta ar fi reteta optima. Deoarece acel impovarator TVA majorat a avut repercusiuni asupra intregii populatii, iar restructurarea aparatului bugetar este incomensurabil inferioara.
Acest lucru chiar in conditiile in care o majorare cu 16% a salariilor implica un aport banesc de la buget valorand 2 miliarde de lei, iar cel aferent CAS-ului (5%) cu 300 de milioane mai mare. Conditiie par sa fie favorabile daca dam crezare ministerului mentionat si datelor furnizate de Institutul National de Statistica. Cele doua institutii sustin ca lucrarile de constructii si comertul de retail indica o revenire a cererii interne.
La randul lor, analistii economiei si brokerii vad posibila o revenire a activitatii economice in trimestrul al doilea al anului in curs. Mai important decat toate este, insa, raportul despre Romania inaintat de prestigioasa Deutsche Bank. Aceasta noteaza ca avansul economic peste asteptari inregistrat in 2011 (al 11-lea din Europa) va permite ca revenirea PIB la nivelul anterior crizei sa aiba loc mai devreme decat se anticipa.
De asemenea, este amintit faptul ca, luna trecuta, FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala au facut o evaluare pozitiva a programului economic romanesc, in vreme ce tara a efectuat cu succes o emisiune de obligatiuni pe piata Statelor Unite, in valoare de jumatate de miliard de dolari.
Institutia bancara germana atrage, insa, atentia ca orice majorare de salarii ce nu este insotita de cresterea veniturilor bugetare poate pune in pericol programul cu UE si Fondul Monetar. Putand chiar sa pericliteze unele dintre realizarile "impresionante in politica fiscala din Romania ultimilor doi ani."
