Ziare.com

Veniturile bugetului sunt periculos de mici. Unde se greseste si ce este de facut

de Daniel Daianu, membru in CA al BNR
Duminica, 02 Iulie 2017, ora 12:11

   

Veniturile bugetului sunt periculos de mici. Unde se greseste si ce este de facut
Daniel Daianu
Echilibrul bugetului public a fost constant o problema.

Citeste toate textele scrise de Daniel Daianu pentru Ziare.com

Interegnumul institutional in primii ani dupa 1989 a insemnat si o cadere masiva a veniturilor fiscale. in timp, aceste venituri s-au indreptat spre 27%-29% din PIB, plasand Romania intre statele europene cu performanta slaba din acest punct de vedere.

A contribuit la aceasta situatie si dimensiunea economiei subterane, cu evaziune fiscala mare; ponderea zonei informale a fost estimata in acei ani la peste 30% din PIB.

Cum am ajuns la caderea masiva a veniturilor fiscale



Cardul de masa Up Dejun iti aduce discounturi de pana la 50% la categorii precum: abonamente de servicii medicale Regina Maria, curierat DPD, card de carburant OMV Petrom, produse de birotica si papetarie Lecom, solutii de digitalizare, tracking GPS flota auto de la iTrack si altele. Obtine oferta AICI!

Intrarea in UE a adus progrese, dar nu a schimbat institutiile in mod radical si nici colectarea veniturilor fiscale nu s-a ameliorat. Cota unica (de 16%) a fost privita ca mijloc de a contracara slabiciuni institutionale si menita sa stimuleze un avant al ofertei (productiei) interne care sa aduca venituri mai multe la buget. A avut rezultate amestecate. Sa adaugam mersul distributiei veniturilor si capatam explicatii la persistenta unei stari mult sub optim a veniturilor bugetului.

Trebuie spus ca dezvoltarea economica cere productie de bunuri publice de baza, intre care educatie, infrastructura, sanatate.

Scaderea TVA la produse alimentare si servicii legate de consumul alimentar incepand cu iunie 2015 poate fi vazuta ca o masura de reparatie pentru cetatenii cu venituri modeste si foarte mici (dupa socul cresterii TVA la 24% in 2010), dar extinsa la o gama foarte larga de bunuri si servicii afecteaza nu in bine veniturile fiscale; cifrele o arata.

Intr-o economie cu mobilitate a factorilor de productie este bine sa impozitezi mai degraba ceea ce nu se misca usor. Cu scaderea de TVA puternica si o colectare slaba, am ajuns cu veniturile fiscale la cca. 26% din PIB in 2016.

Concomitent au fost crescute venituri, pe partea de cheltuieli bugetare, ceea ce se vede in deficitul bugetului public.

Economia creste excesiv prin consum



Consolidarea fiscala de pana in 2015 a avut loc precumpanitor pe partea de cheltuieli. Fonduri europene au compensat partial reducerea investitiilor publice din resurse proprii - in conditiile in care, ani multi, Romania a alocat pentru aceste investitii 4-5% din PIB (dupa date Eurostat), dar cu eficienta foarte scazuta (oglinda a lucrului prost, a functionarii precare a institutiilor).

Insa o asemenea substitutie are limite si este lovita de ciclicitatea absorbtiei fondurilor europene (a se vedea cat de putin am absorbit din ce s-a alocat Romaniei pentru exercitiul 2014-2020).

Iar combinatia scadere impozite/taxe plus crestere de salarii si pensii misca economia excesiv prin consum; nu poate fi durabila cresterea economica la turatia de acum si se mareste deficitul structural al bugetului.

Nivelul veniturilor fiscale trebuie judecat in raport cu ce se poate asigura ca bunuri publice interne si cu obligatiile Romaniei de stat membru al UE (contributia de cca 1% din PIB la bugetul Uniunii).

Nivelul este de examinat si prin prisma unor presiuni noi. Este vorba de aplicarea noii legi a salarizarii, masuri care sa atenueze exodul de capital uman (ex: domeniul sanatatii), participarea la actiuni de adancire a cooperarii in UE (inclusiv in domeniul militar, in afara de angajamentul luat in cadrul NATO de a aloca 2% din PIB pentru aparare), dezvoltarea capacitatii de a raspunde la situatii exceptionale (ex: eventuale noi stari de criza in Europa, ce ar afecta economia noastra) si care ar reclama interventii de la bugetul public.

Sunt de facut observatii privind

teme majore ale politicii bugetare actuale

:

- Scaderi de impozite/taxe si cresteri de salarii si pensii in sectorul bugetar reclama o colectare mai buna a veniturilor fiscale pentru a nu periclita echilibrul bugetar.

- Predictibilitatea legislatiei fiscale conteaza pentru investitii (mai mult decat nivelul taxelor si impozitelor) ; modificari de legislatie (uneori necesare) este dezirabil sa fie facute dupa consultare cu partenerii economici si sociali.

- O noua lege a salarizarii este necesara fiind in atentia mai multor guverne dupa 2009; ea poate aduce ordine, corecta inechitati in sectorul public, dar nu trebuie sa dezechilibreze bugetul public. Este de vazut care va fi aplicarea efectiva a Legii.

- Mediul de afaceri trebuie sa fie prietenos, dar si corect, ceea ce inseamna si venituri fiscale adecvate. Este nevoie de un dialog plin de franchete cu mediul de afaceri in acest sens ca si privind masuri de atenuare a exodului de forta de munca. Este de evitat un "razboi", fie si de catifea, cu companiile straine. Ele detin pondere mare in sectoare cheie si investitiile lor sunt importante pentru economie.

- Evaziunea fiscala si "optimizari fiscale" pe scara larga lovesc bugetul public. Analize (inclusiv la BNR) arata o indisciplina financiara de mari proportii, care priveste atat sectorul public, cat si cel privat. Combaterea evaziunii fiscale si a "mutarii profiturilor" (prin "preturi de transfer") este bine sa se faca prin metode utilizate in Uniune, care dau roade. Din aceasta perspectiva este de judecat intentia de impozitare pe cifra de afaceri fiind necesar un dialog intre Guvern si mediul de afaceri.

- In UE se manifesta o reactie vehementa fata de practici ce arbitrajeaza intre legislatii fiscale (incercand sa plateasca pe cat posibil mai putin Fiscului). Trebuie folosite recomandari ale Comisiei Europene, ale OCDE privind evaziunea fiscala si "preturile de transfer".

- Salariul minim poate fi o cale pentru a forta trecerea la activitati cu valoare adaugata mai inalta, pentru a atenua exodul de capital uman, dar viteza trebuie bine calibrata; sectoarele economice absorb in mod diferit acest "soc".

- Constituirea unui fond suveran pentru dezvoltare ar diminua venituri ale bugetului public, cel putin intr-o prima faza. Daca investitiile nu sunt facute cu pricepere, pierderea de resurse pentru buget se adanceste. Conteaza deci ce s-ar face cu resursele financiare adunate in acest fond; plasamentele Fondului ar fi de de natura pasiva (simple actiuni in diverse companii) sau ar insemna si investitii noi (greenfield?) Cine ar asigura un management performant? De management ar depinde atragerea de resurse private in acest fond.

- Gafe gen ce facem cu "pilonul II" sunt mai mult decat regretabile; a face declaratii intr-un sens, dupa care sa revii la polul opus, nu ajuta actul de guvernare, credibilitatea.

- Plasarea contributiilor pentru asigurari in salariul brut al angajatului poate ajuta disciplina financiara.

- Problemele bugetului public exprima si intalnirea intre "internationalism (globalism) " si "localism (nationalism) " ca viziuni economice; peste tot in lumea industrializata se observa acest sindrom. Este esential ca aceasta intalnire sa fie avantajoasa pentru economia romaneasca, ceea ce reclama pragmatism, dialog, gandire strategica.

Situatia veniturilor bugetului devine o chestiune de siguranta economica a tarii. Intr-o lume cu proliferare de evenimente extreme, neprevazute, robustetea (rezilienta) devin trasaturi ce pot face diferenta intre a naviga fara stricaciuni mari si a fi in situatia de a te scufunda (daca nu ai sprijin de la cineva...).

Unele voci afirma ca nu se poate colecta mai mult in Romania; este un argument neconvingator. Dar de ce se colecteaza mai mult in Bulgaria, de ce in alte tari din Europa Centrala si de Rasarit veniturile fiscale sunt cu 4-5 procente din PIB, chiar mai mult, superioare, in conditii de impozitare comparabile?

Exista si teza ca este bine pentru economie sa se reduca si mai mult impozitele si taxele; este gresita in opinia mea, este o alta forma de populism si introduce o spirala paguboasa pentru economie.

Teoretic, se poate imagina un "contract social" prin care sa se "privatizeze" o mare parte din ceea ce acum sunt bunuri publice. Dar apararea, infrastructura de baza nu pot fi privatizate. Iar a gandi ca poti privatiza in totalitate educatia si sanatatea este un extremism ideologic, oricum impracticabil - mai ales cand distributia veniturilor este o mare problema in societate.

Deficitul structural al bugetului a trecut de 2,5% din PIB. Lucrurile sunt serioase si, dincolo de pragul de 3% (evaluat de catre Comisia Europeana cu mare atentie), pericolele rezulta din putintele in diminuare ale statului roman de a finanta bunuri publice, de a raspunde la situatii neprevazute rapid si in mod corespunzator.

Ce este de facut?



Sunt trasee de actiune, intre care:

- Sa evitam introducerea de schimbari in legislatia fiscala ce au grad inalt de incertitudine ca efecte si ca administrare (sa ne ferim de o legislatie foarte complicata in conditii de slabiciune institutionala).

- Constructia si aplicarea salarizarii unitare nu trebuie sa dezechilibreze bugetul public

- Este esential sa nu mai scada veniturile fiscale

- Nu mai trebuie diminuate impozite si taxe, ceea ce poate coabita cu simplificarea sistemului fiscal; sa se renunte la reducerea in continuare a TVA (deci nu numai amanare)

- Impozitul pe gospodarie nu este, in opinia mea, practicabil. Declaratia globala a veniturilor/patrimoniului este de vazut cum ar fi implementata (oamenii au oroare de birocratie, formularistica).

- Trebuie evitat un "razboi" cu mediul afaceri, ceea ce nu inseamna a inchide ochii la practici rele.

- Trebuie actionat ferm impotriva evaziunii si evitarii platii taxelor si impozitelor; starea de spirit in Uniune privind dimensiunea evaziunii fiscale si evitarii platii taxelor si impozitelor este prielnica in acest scop. Sa fie sprijinita pozitia ce urmareste eliminarea legislatiilor de tipul paradisurilor fiscale (unele chiar in UE).

- Este necesar un regim al redeventelor care sa permita obtinerea de venituri cuvenite (superioare) din exploatarea resurselor naturale - inclusiv energetice.

- Pedepsirea celor ce nu isi platesc impozitele trebuie sa fie severa - asa cum face IRS (Internal Revenue Service) in SUA sau serviciul omolog din Germania.

- Trebuie atrase investitii, in domenii unde se creeaza valoare adaugata mai inalta. Investitii bune ar aduce venituri fiscale suplimentare.

- Absorbtia fondurilor europene trebuie urgentata; cadenta de acum ne slabeste capacitatea de a negocia structura bugetului UE pentru viitor.

- Protectia echilibrului bugetar este importanta si pentru avea spatiu de manevra in cazul unor socuri potrivnice, a unei recesiuni economice.

Bugetul public trebuie sa aiba echilibru structural mic si, totodata, sa fie capabil sa furnizeze bunuri publice de baza.

De aceea, intereseaza nivelul veniturilor fiscale. Bugetul este si un instrument de politica economica, ce trebuie sa tina cont de interesele tuturor participantilor la viata economica - intreprinzatori, lucratori/salariati, consumatori (pe latura cererii).

Uniunea este framantata de provocari extraordinare. Bugetul UE va cunoaste schimbari impuse de noile amenintari si, este probabil, ca fondurile structurale si de coeziune sa fie reduse.

Brexit afecteaza negativ bugetul UE (scad cu 10-12% veniturile). Trebuie sa cautam sa ne descurcam mai bine cu resurse proprii, sa nu capatam dependenta morbida de fonduri europene.

Nivelul scazut al veniturilor fiscale este o problema gravisima; un nivel de peste 30% din PIB ar mari robustetea economiei, ar permite angajarea in actiuni de cooperare avansata in cadrul UE, iar, intr-o perspectiva mai lunga, onorarea obligatiilor daca am adera la zona euro (contributii la fondul de rezolutiune comun, la o "capacitate fiscala" comuna etc).

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.

Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 20048 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
12 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

"Veniturile bugetului sunt periculos de mici. Unde se greseste si

ce este de facut"

- pai altfel cum sa pui romania pe butuci !? se respecta programu' lu' draknea , la virgula ! :o(((

 

Sa pui prag valoric la hotie dupa indicatiile rele a CCR, cand nu..

,,,,ai nici bani indeajuns la buget, e ca un film CU POLITICIENI PROSTI si rau intentionati.
Aia sunt intelopi politici !

 

Sfaturi pentru prostime

Daca veniturile la buget sunt mici, de ce salariile sefilor BNR sunt enorme ?

 

Este simplu ! Cei ce impart parte isi fac ... La fel si cu

fondul suveran de dezvoltare: banii vor fi la guvern, la ministerul lui shhaideh si, la ordinele lui dragnea, vor merge la anumiti baroni locali, unde vor fi impartiti pe spranceana la alde-psd-istii locali !

Daniel Daianu,

are dreptate si numele lui se poate scrie cu litere mari .

 

Domnul Daniel Daianu ne prezinta un lucru cunoscut:

diferenta intre statele puternice, dezvoltate si civilizate fata de alte state ramase in urma consta in sistemul (regimul) fiscal. Toate statele dezvoltate si civilizate au sisteme (legi) fiscale exacte, bine puse la punct, stabile si foarte dure. Nici o persoana fizica sau juridica nu poate sa "ascunda" averi si venituri realizate si sa fenteze legea. Iar daca este descoperit un astfel de caz, pedepsele sunt foarte mari.
In statele debile (si dau in primul rand exemplul Greciei care nu are scuza ca ar fi trecut prin comunism), sistemele fiscale sunt slabe, permisive, pline de scutiri si exceptii care creaza atat inechitati, cat si dereglaje.
In Romania legile fiscale au fost in suferinta si sunt in contiunare in suferinta, din cauza ca gandim prea complicat si ineficient, cu foarte multe exceptii si "specialitati" care creaza atat haos, cat si nemultumirea unor categorii profesionale sau de persoane fizice si juridice in raport cu altele protejate sau favorizate in mod incorect si inechitabil.
Noi, romanii (ca sa vorbesc la modul general si sa nu accentuez situatia unei anumite etnii), suntem mai indisciplinati si, probabil datorita saraciei si a veniturilor reduse, facem tot ce putem ca sa pacalim statul si legile fiscale, nerealizand ca in acest fel ne amagim cu totii si ne furam caciulile unii altora.
Pentru a creste increderea populatiei in institutiile statului si in necesitatea de a plati taxe si impozite conform legilor, trebuie actionat pe doua directii:
- stabilirea unui cod fiscal mai simplu, logic, clar, precis, ferm, fara exceptii si "specialitati", echilibrat si echitabil pentru toate categoriile de persoane fizice si juridice;
- o restructurare si reorganizare a institutiilor de profil, prin unificarea procedurilor (oamenii sa nu mai fie nevoiti sa alerge la mai multe institutii si ghisee pentru a rezolva o problema) si prin crearea unor baze de date si sisteme informatice corelate intre ele.

Hai ca nu e chiar asa

Ieri vorbeam cu cineva ca in Franta oamenii isi declara veniturile si platesc unele impozitele singuri, dar foarte foarte multi nu o fac deloc.
Si cu incasarea chiriei sunt probleme, statul fiind extra protector. Nu poti sa obligi sa iti plateasca chiria si nici nu poti sa il dai afara pe chirias decat foarte greu. Sunt probleme foarte mari si ma gandesc ca lafel sunt in tarile PIGS.
Altfel sta treaba in tari cu influente religioase puritane, protestante care au marcat puternic felul de a fii al omului.

I.Pentru a avansa solutii corecte, este necesara stabilirea cauzelor

fundamentale ale actualei situatii generale a Romaniei, care conduc la aceasta consecinta profund negativa:venituri bugetare periculos de mici!
1.Inca din 2006, prof. Ilie Serbanescu arata ca "statul roman dupa ce a cedat catre state sau firme private straine controlul intregii axe majore a economiei NU mai dispune de PIRGHII pentru a desfasura strategii de dezvoltare".
2.Odata cu integrarea, capacitatea Romaniei de a desfasura astfel de strategii a disparut cu desavirsire, ea fiind relevata printr-o lucrare de "economie aplicata" de mare acuratete si realism economic:"Reindustrializarea Romaniei - Politici si Strategii" -din 2010, apartinind GEA si indrumarii d-lui Liviu Voinea.
"...statul roman - scria d-l Voinea - mai detine o pondere relativ mica a activelor industrile si are relativ putine pirghii de interventie.Astfel ajutorul de stat este limitat, politica comerciala este de competenta UE, politica monetara este restrictiva, politica valutara pare pusa in slujba politicii monetare, iar politica fiscala si bugetara are constringeri impuse prin acorduri cu FMI."
Iata ca PRACTIC Romania nu mai are nici o pirghie pe care sa o utilizeze in procesul dezvotarii economice si industriale nationale.Poate Romania sa realizeze politici economice de dezvoltare cu Oltcim R.Vilcea, C.E.O. Oltenia, Radet, regiile minere, de transport sau alte si alte intreprinderi de stat neperformante sau falimentare?
3.Marele merit stiintific al lucrarii de mai sus, este acela ca afirma rapicat, ca in conditiile economice interne si de apartenenta la UE, prin pierderea economiei si industriei nationale - Romanie este NE-REINDUSTRIALIZABILA, prin instrumentele clasice aratate, anulate de privatizare cu strainatatea si integrarea in UE.
4.Mai mult ca atit - mai spune d-l Voinea - Romania traverseza o criza economice profunda de SISTEM si de MODEL de Dezvoltare".
Criza de "sistem" este datorata - asa um arata prof. Ilie Serbanescu - pierderii sistemului economiei si industriei nationle in favoare strainatatii.Politicile si strategiile de dezvoltare nu pot fi realizate cu bancile, societatile de asigurari sau investitii straine sau cu intreprinderile industriale straine,administrate din exterior, a caror interes este sa plateasca cit mai putine dari si impozite, iar cind ceva nu le convine isi restring activitatea fie se "reloca" in alta tara.
5.Unica solutie ar fi atragerea masiva a investitorilor industriali straini si absorbtia fondurilor UE, imposibile de 10 ani,ca urmare a unui indice 74 (subafrican) de COMPETITIVITATE/functionalitate economica si institutionala.
In lipsa unui "proiect de tara" cu obiectivul aducerii indicelui de competitivitate catre cifra 20 - 25 ca a tarilor dezvoltate, orice masuri propuse ramin pur teoretice, fiindca Romania si Bugetul traiesc intr-o realitate "cotidiana", trebuind sa acopere cheltuielile curente, indiferent de consecintele in planul dezvoltarii si afacerilor.

 

II.Pentru a avansa solutii corecte...

1.Criza de MODEL de Dezvoltare,este datorata restrictiilor aratate ca urmare a integrarii,UE fiind o "uniune vamala" dar cu restrictii de "uniune economica".
Fara model de dezvoltare-Romania stagneaza economic si industrial de 10 ani-nefiind capabila sa realizeze nici o banca de investitii,comerciala sau de asigurari nationala la dispozitia statului roman.Incapactatea de a realiza prin cooperare sau cu fonduri UE intreprinderi industriale este evidenta,in lipsa aceluiasi model de dezvoltare.Cu vechiul model puteam conditiona importurile de produse industriale de constructia si in Romania a unei fabrici,sau puteam restrictiona instalarea de supermarketuri straine care transfera in exterior locurile de munca.Ca integrati nu putem restrictiona nimic,iar pe de alta parte UE nu are in vedere dezvoltarea industriala sau agricola a tarii,ca parte a acesteia.Mai mult ca atit,atrage si utilizeaza fara despagubiri forta de munca din tara,incit Romania se afla in punctul blocarii dezvoltarii datorita plecarilor.
2.Din fericire blocajele si pierderile datorate integrarii au solutii,identificabile printr-o viziune pro-activa plecind de la realitatile Romaniei si conditiile oferite de UE la neajunsurile create de prima faza a integrarii:cea vamala.
Daca dezvoltarea economica si reconstructia industriala este imposibila ca urmare a inexistentei resurselor nationale,in schimb cea posibila ca urmare a resurselor investitionale majore din UE este aproape fara limita.Adica limitata de capacitatea Romaniei de a atrage si utiliza fonduri UE si investitii industriale majore.Trebuie insa gindit si actionat la fel ca "tigrii asiatici".
3.In acest plan al dezvolarii putem vorbi de masuri politice,economice,administrative,juridice,institutionale, fiscale,normative,etc. calitative care conduc la aducerea indicelui de competitivitate 74, catre cifra 25,apropiata de a tarilor dezvoltate,astfel ca investitorii industriali sa nu mai ocoleasca Romania,cum s-a intimplat dupa 2008.
Ele sint "parte" a unui "proiect national de reindustrializare",realizabil prin aportul investitorilor straini - proiect care cuprinde in mod "organic" toate masurile indicate de prof. Daniel Daianu.
Data fiind situatia lipsei de "sistem al economiei si industriei nationale" care sa permita politici economice si industriale,acest SISTEM trebuie reconstruit - deoarece in caz contrar seturile de masuri pozitive indicate de toti economistii cit si prin cele 53 de strategii de dezvoltare nu au pe ce anume sa fie aplicate material.
In lipsa "modelului de dezvoltare" Romania se poate reconstrui economic si industrial doar prin "proiecte de tara" de acest tip.Este adevarat ca ele trebuie cunoscute, evaluate si sprijinite pentru promovare de consilierii prezidentiali si guvernamentali - situatie de care nu s-a bucurat "proiectul de reindustrializare" pe care l-am propus deja guvernului Dragnea si d-lui Johaniss...

 

De data asta nu e vorba de coruptie si hotzie !

Daianu este un specialist al economiei si finantei,unul dintre putinii adevarati pe care-i are Romania.In acest articol insa Daianu ne zapaceste cu cifre si procentaje cand in fond totul se putea rezuma la doua fraze: "Un stat este ca o familie. Daca membrii familiei beau, mananca si cheltuie mai mult decat salariile lor,familia este indatorata si iresponsabila".In Romania prea multa lume are salarii si pensii mult prea mari pentru ceea ce reprezinta un buget echilibrat iar veniturile fiscale sunt amputate prin toleranta fata de evaziunea fiscala si permisivitatea exportarii spre tarile de origine a profiturilor obtinute de companiile straine.

 

Nu trebuie sa ne alarmam,

doamna Cleopatra Aspirina,a reesapat anvelopa.Numai ca dupa reabilitare,a rezultat o anvelopa de trotineta.

 

Stimate, d-le Neutru,

Daca articolul era pentru noi, atunci aveati dreptate, fiind suficent sa scrie asa cum spuneti dvs.Articolul este insa si pentru guvernanti si de aceea trebuia sa cuprinda date economice si modalitati de administrare corecta, stiintifica a economiei nationale...

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor