Istoria de aproape 100 de ani a armelor fabricate la Cugir. Scandalul de spionaj și momentul primei puști automate de producție românească

Autor: N.G.
Luni, 01 Noiembrie 2021, ora 04:00
38441 citiri
Istoria de aproape 100 de ani a armelor fabricate la Cugir. Scandalul de spionaj și momentul primei puști automate de producție românească
Arme automate produse în prezent la fabricile din Cugir

La Cugir, în județul Alba, se fabrică arme de aproape 100 de ani. În 1925, la Paris s-a luat decizia înfiinţării ”Uzinelor Copşa Mică - Cugir (CMC)”.

În capitala Franței s-au pus bazele unei noi societăţi prin încheierea unei convenţii între statul român pe de-o parte şi societatea Vickers Armstrong Ltd. din Londra, puternic acţionar în societatea Uzinele şi Domeniile Reşiţa (UDR), pe de altă parte.

Ca mici acţionari au intrat atunci în UDR şi industriaşi români, cu legături în mediile politice româneşti. O obligaţie importantă a statului român a fost aceea de a da toate comenzile de armament şi muniţie noii societăţi, cu precizarea că aceste comenzi nu vor depăşi, în ceea ce priveşte preţul, pe cel al concurenţei străine, majorat cu 5%.

Armament importat din Cehoslovacia

Prin 1922, în România apare Bruno Szeletzky, transferat ca şef al reprezentanţei Skoda în țara noastră. Expert în tehnicile militare şi în metodele de modernizare a vechiului armament, a fost des invitat de autorităţile militare să viziteze Depozitul de armament şi Arsenalul Armatei, pentru a fi consultat în privinţa posibilităţilor de modernizare a dotărilor. Cu acest prilej, a aflat multe secrete privind înzestrarea armatei române.

Imagini ale uzinelor în perioada interbelică

În acelaşi timp, a încheiat pentru Skoda contracte cu statul român în anii 1922, 1927, 1929 şi 1930. La 1 iulie 1926, în partea de nord a Cugirului, a început să fie ridicată noua fabrică. La sfârşitul anului 1928, fabrica era gata având toate instalaţiile necesare funcţionării şi un capital de 600 de milioane de lei. Cu toate că fabrica nouă era finalizată, nu a primit nicio comandă din partea statului, deşi în bugetul ţării figurau sume destinate acestui scop. În iulie 1928, Fabrica de Arme Cugir a încheiat o convenţie cu firma cehoslovacă Skoda, care a înscris, în decurs de 2 – 4 ani, un aport de capital de 300 de milioane de lei, echivalent cu cel al firmei Vickers Armstrong Ltd., constând în maşini, construcţii de fier şi materiale electrice.

Sub îndrumarea şi cu lobby-ul susţinut al reprezentantului Skoda în România, statul român a luat decizia să comande armamentul în Cehoslovacia. În paralel, criza economică din 1929 a găsit fabrica din Cugir într-o postură disperată. Lipsa de comenzi, însoţită de un incendiu devastator, izbucnit la 1 noiembrie 1929, a dus la o pierdere în bilanţul anului 1929 de 3,5 milioane de lei.

Anul 1931 s-a remarcat prin apariţia în consiliul de administraţie a industriaşului Nicolae Malaxa, în calitate de administrator delegat al UDR, societate care continua să primească de la guvernul român comenzi substanţiale, în timp ce uzinele CMC „au beneficiat“ de o comandă derizorie de 26,43 milioane de lei, abia în anul 1932. După lichidarea comenzii Ministerului de Război şi a unor comenzi particulare, fabrica din Cugir s-a pregătit să-şi închidă porţile. Au fost concediaţi toti lucrătorii, iar din personalul tehnico-administrativ s-a reţinut un număr infim, pentru întreţinere.

Scandalul de spionaj

Scandalul propriu-zis a izbucnit în primăvara lui 1933, la trei ani de la semnarea contractului. Finanţele au operat o percheziţie la sediul firmei din Bucureşti, pe motiv că aceasta nu ar fi plătit mai multe impozite datorate statului. În seiful din biroul lui Bruno Seletzki, reprezentantul Uzinelor Skoda, au fost găsite mai multe documente militare secrete ale Ministerului de Război, cu privire la sistemul naţional de apărare, documente despre contractele statului cu alţi furnizori de armament, tabele cu calibrul tuturor gurilor de foc ale armatei române, rapoartele despre desfiinţarea uzinelor de armament de la Copşa Mică şi Cugir, care se stingeau din lipsa comenzilor de producţie de armament.

Din tot scandalul cu presupusa luare de mită, de ordinul zecilor de milioane, şi subminarea economiei naţionale a fost condamnat doar Bruno Szeletzky, la 5 ani închisoare, iar generalul Sică Popescu, cel care a semnat comanda de furnizare a armamentului cehoslovac pentru armata română, s-a sinucis. Cei care au luat şpăgile pentru contractele cu Skoda, în defavoarea industriei româneşti de producţie de armament, nu au fost descoperiţi niciodată. La 28 iunie 1933, falsa speranţă a reînceperii producţiei a fost adusă prin vizita pe care a făcut-o regele Carol al II-lea la uzinele din Cugir. Acesta a promis redresarea industriei de apărare, acordând societăţii suma de 100 de milioane de lei (sumă care abia a reuşit să acopere datoriile către vechii creditori).

Pușca Orița, prima armă de producție românească și inventatorul acesteia

Abia în 1935, uzinele din Cugir au obţinut o primă comandă masivă de armament, care putea asigura uzinei o activitate normală de minimum 5 ani. În anul 1939, după ce trupele hitleriste au ocupat Cehoslovacia, acţiunile societăţii Ceskoslovenska Zbrojowka Brno au fost preluate de concernul german Herman Goring, care s-a infiltrat în toate uzinele metalurgice din ţară. Odată cu intrarea României în război, au crescut comenzile de armament, iar beneficiile au crescut până la 45 de milioane de lei în 1941.

În 1941 s-a reuşit proiectarea şi punerea în fabricaţie a primei arme de concepţie românească: pistolul mitralieră de calibrul 9 mm, Parabellum, tip Oriţa. A fost un proiect ceho-român la care au contribuit cehul Leopold Jašek şi cugireanul Nicolae Sterca. Prima versiune, modelul 1941, a intrat în dotarea armatei române în 1943. O versiune îmbunătăţită, modelul 1948, cu pat de lemn sau de fier, a rămas în dotarea armatei române până ce a fost înlocuită de versiunea românească a automatului AK-47. Oriţa a fost în serviciul Gărzilor patriotice până în anii 1970.

În prezent la Cugir există două fabrici de armament, Fabrica de Arme SA şi Uzina Mecanică SA, care produc arme şi muniţie atât pentru Armata Română cât şi pentru export.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Au crescut importurile de gaze. Estimări privind producția internă
Au crescut importurile de gaze. Estimări privind producția internă
România a importat, în primele două luni din 2024, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 207.200 tone echivalent petrol (tep), cu 18,2% mai mare (+31.900) faţă de cea din perioada...
Proteste masive în Insulele Canare. Localnicii s-au săturat de turiști: "Nu vrem să ne vedem insula murind" VIDEO
Proteste masive în Insulele Canare. Localnicii s-au săturat de turiști: "Nu vrem să ne vedem insula murind" VIDEO
După Barcelona, și Insulele Canare cer limitarea turismului. Mii de persoane au protestat sâmbătă, 20 aprilie, în Tenerife, cerând ca pe insula lor să se limiteze temporar sosirile de...
#arme, #istorie, #Cugir, #scandal, #spionaj , #comert