Se schimba ordinea economica mondiala. Incotro mergem?

Autor: Daniel Daianu , membru in CA al BNR
Marti, 27 Martie 2018, ora 07:24
12863 citiri

Casa Alba a anuntat o serie de masuri comerciale protectioniste, care au provocat tumult pe pietele bursiere si care alimenteaza temeri privind aranjamentele comerciale multilaterale; principal vizata este China, ce este un concurent tot mai de temut in comertul global. Comisia Europeana a anuntat ca este pregatita sa raspunda la masuri de peste Ocean ce ar tinti Uniunea.

De notat ca exista mai multe "dosare" in disputa intre SUA si UE, intre care impozitarea companiilor cu afaceri globale ce eludeaza Fiscul. In contextul unui sindrom de "intoarcere spre interior", ce se manifesta in nu putine tari dezvoltate, are sens sa ne intrebam ce se va intampla cu multilateralismul si "deschiderea" ce au definit ordinea economica mondiala postbelica.

Dupa Al Doilea Razboi Mondial, ordinea economica internationala a fost institutionalizata prin aranjamentele de la Bretton Woods. Aceste acorduri insemnau in esenta comert cat mai liber intre statele lumii, functionarea unor organizatii internationale (FMI, Banca Mondiala), care sa asiste tari cu probleme de balanta de plati si nevoi de finantare.

Viziunea era in conformitate cu filosofia pietelor libere si urmarea, intre altele, refacerea Europei devastate de razboi, stavilirea comunismului. Statele Unite au jucat rolul central in aceste aranjamente fiind de departe cea mai puternica tara din punct de vedere economic la finele razboiului.

Aceste aranjamente serveau intereselor lor geopolitice; ele intelesesera ca implicarea in Europa era vitala in confruntarea ideologica si nu numai cu Uniunea Sovietica.

Dar pietele libere ajutand functionarea economiilor deschise aduc beneficii nu in mod egal, in interiorul tarilor (intre cetateni) si intre state. Exista castigatori, dar si perdanti, iar politicile publice, acolo unde exista, au menirea de a reduce asimetrii, numarul celor care pierd. Politici publice exista la nivel statal. Exista si la nivel international prin programe ale institutiilor internationale (inclusiv BERD si BEI in Europa).

In UE exista programe (in cadrul bugetului UE) dedicate atenuarii discrepantelor de dezvoltare intre statele membre - o recunoastere ca Piata Unica nu rezolva singura problema decalajelor de dezvoltare. Nu examinam aici cat de bine articulate au fost aceste politici publice, mentionam insa ca experienta ofera teme de meditatie.

Economistii sustin in general comertul liber. Globalizarea si politici nationale pragmatice au deschis porti de dezvoltare pentru tari ce stagnau de zeci, chiar sute de ani. Este cazul unor tari asiatice, al Chinei in mod special in ultimele decenii.

Insa tot globalizarea, negestionata, a cauzat dislocari sociale/economice masive in tari dezvoltate. Unele analize considera ca mai responsabile ar fi noile tehnologii de aceasta situatie. Dar nu trebuie sa fie subestimate efectele globalizarii cand diferentele de costuri salariale sunt mari si cand accesul la noile tehnologii este la indemana.

Astfel, daca Marea Britianie era numita "atelierul lumii" in secolul XIX, China are sanse sa devina ceva analog in urmatoarele decenii. O asemenea evolutie poate da frisoane in unele cancelarii si este de pus in relatie cu modele de guvernanta politica diferite, cu implicatii ale schimbarilor de putere economica in lume.

Dincolo de aspecte de ordin geopolitic, morala este ca globalizarea trebuie sa fie "gestionata", pentru ca numarul perdantilor sa nu devina o amenintare pentru societatile deschise, pentru democratie. Iar aceasta reclama politici care bazandu-se pe virtutile pietelor libere sa nu ignore imperfectiuni ale lor.

Nu trebuie sa se renunte la comert liber ca spirit si practici, la cadrul multilateral. Dar este nevoie de reguli care sa favorizeze un comert "fair", echitabil. Un exemplu: importurile de automobile in SUA sunt supuse unor tarife in medie de 2,5%, in timp ce in UE tariful este de cca. 10%, iar in China de peste 20%.

Regimul tarifar se cuvine sa fie judecat in ansamblu, dar asemenea discrepante iau privirea cand este vorba de sectoare importante (pentru Germania industria auto este strategica. Sa ne imaginam ce s-ar intampla daca China ar surclasa concurenta - consecinte ar fi pentru lanturi intregi de productie europene ce depind de industria auto germana). Este de amintit ca, in prezentarea facuta in Parlamentul European in septembrie 2017, presedintele Jean Claude Juncker mentiona ca UE nu trebuie sa fie privita ca un "free trader" (adept al comertului liber) naiv!

Chestiunea comerciala nu trebuie sa fie examinata numai in sine, ca o problema de castig/pierdere contabila. Cand sunt primejduite sectoare considerate strategice, lucrurile capata o alta dimensiune.

In asemenea situatii, politica economica (comerciala) externa devine componenta de baza a politicii externe. Iar cand problema comerciala priveste rivali in spatiul global, se ajunge la geopolitica. Comertul international niciodata nu a fost liber in totalitate. Exista tarife, fie ele mici (dupa mai multe runde de scadere generalizata in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului), exista bariere netarifare - ce pot fi mai restrictive decat cele tarifare.

In domenii ce privesc siguranta nationala, statele pot impune restrictii la investitii straine (de pilda, in SUA, cazul telecomunicatiilor si al industriei de aparare). Si alimentele nu sunt lasate de un stat responsabil numai in grija considerentelor de cost (Japonia subventioneaza orezarii cu costuri ai zice prohibitive).

Securitatea nationala si ratiuni geopolitice pot modifica logica comertului liberal, regimul investitiilor straine acasa si in strainatate. Este de discutat aici despre transfer de know how, care devine cu atat mai problematic cu cat rivalitati intre state sunt mai mari. Interdictia pe care Casa Alba a pus-o tranzactiei Broadcom - Qualcomm este de vazut din acest punct de vedere, chiar daca este controversata.

Rivalitatea strategica, militara implica utilizarea noilor tehnologii. Este de inclus aici capacitatea de a dezvolta si folosi "inteligenta artificiala", pe filiera privata si prin programe finantate de stat. Existenta unor mecanisme in congresul american si in UE care judeca investitii straine din punct de vedere strategic spune destule.

Oricum, este deconcertant sa vedem un dialog tot mai tensionat in materie de comert international intre SUA si UE; esecul TTIP este de judecat din aceasta perspectiva. In spatiul global, discutia privind comertul si investitiile, cadrul multilateral, nu are cum sa ignore aspecte legate intre altele de:

  • Competitia intre democratie si autoritarism - ca tipuri de regim politic;
  • Implicatii ale schimbarilor majore de balanta de putere economica pe plan mondial, cu consecinte de ordin geopolitic;
  • Capacitatea Uniunii Europene de a se manifesta ca un actor global relevant;
  • Noile amenintari, inclusiv utilizarea de noi tehnologii pentru manipulare si purtare de conflicte neconventionale (atacuri cibernetice; utilizarea "big data" in scopuri inacceptabile - vezi si episodul Cambridge Analytica etc)
  • Capacitatea statelor de a face fata la provocari ce reclama raspunsuri colective.

Este bine ca regulile ce ghideaza comertul global sa fie multilaterale si "fair", mai ales intre aliati manati de valori ale democratiei. Erodarea multilaterismului, aranjamente bilaterale in proliferare complica relatiile economice internationale si favorizeaza tensiuni si conflicte. Reverberatii s-ar simti si in UE, intrucat fiecare stat membru ar cauta sa isi protejeze interese specifice.

De altfel, in UE se observa o emanicipare a intereselor economice nationale pornind de la neclaritati si asimetrii de putere pe Piata Unica. UE are nevoie de o reexaminare a modului de guvernanta, care sa atenueze divergente economice, fragmentarea sociala si derapaje politice.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.



Citeste si:
Vasile Dîncu: "Acest guvern va cădea, PSD nu îşi poate permite în acest moment să facă niciun fel de înţelegere cu PNL"
Vasile Dîncu: "Acest guvern va cădea, PSD nu îşi poate permite în acest moment să facă niciun fel de înţelegere cu PNL"
Preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat, Vasile Dîncu, a anunţat că Guvernul Florin Cîţu va cădea, deoarece PSD nu îşi permite să facă niciun fel de înţelegere...
Adrian Veştea, după ce a pierdut funcţia de prim-vicepreşedinte PNL: "Am fost martorul unei minuni - aproximativ 1.200 de votanţi au furnizat fix 1.842 de voturi"
Adrian Veştea, după ce a pierdut funcţia de prim-vicepreşedinte PNL: "Am fost martorul unei minuni - aproximativ 1.200 de votanţi au furnizat fix 1.842 de voturi"
Preşedintele CJ Braşov Adrian Veştea, care a pierdut funcţia de prim-vicepreşedinte PNL în faţa lui Rareş Bogdan, a afirmat ironic că, la Consiliul Naţional de duminică, 26 septembrie, a...
Sursa: Ziare.com