A fost sau n-a fost? Crestere economica, desigur

Traim astazi o situatie paradoxala, in care ni se spune ca avem o crestere economica mai mare decat cea a Chinei, dar, in acelasi timp, simtim ca nu o ducem prea grozav.

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

Situatia seamana cu cea dintr-un banc plin de intelepciune din anii '80, in care se intalneau doi cunoscuti: primul il intreaba pe celalalt: "Ce faci?" Si acela ii raspunde "Bine. Dar tu?". "Bine si eu", raspunde primul, iar al doilea conchide: "Asa ne trebuie, mamaliga mamii ei de viata!".

De ce ne este rau daca este asa de bine?

In primul rand, sa observam ca Guvernul ne anunta cu surle si trambite ca avem o crestere economica de 7%, ceea ce ne plaseaza pe primul loc in Uniunea Europeana si chiar inaintea Chinei, altadata campionul global al acestui indicator.

Motiveaza-ti angajatii cu mixul perfect de beneficii extrasalariale! Alege cardul de masa Up Dejun cu cost 0 si ai abonamente medicale Regina Maria de la 3 EUR/angajat. Afla mai multe AICI!

Ce inseamna acest lucru? Inseamna ca PIB-ul Romaniei a fost mai mare cu 7% in 2017 fata de 2016. Adica valoarea adaugata din economie este mai mare cu 7%.

In anul 2016, PIB-ul Romaniei a fost de 762,34 miliarde de lei (169,8 miliarde de euro), a anuntat Institutul National de Statistica in decembrie 2017. In anul 2017, valoarea PIB-ului a depasit, probabil, valoarea de 850 miliarde de lei (185 miliardede euro), cu o crestere reala de 7%. La aceasta valoare se ajunge luand in considerare procentajul de crestere de 7%, dar si valoarea de aproximativ 4% a inflatiei.

Citeste si:

• Am avut cea mai mare crestere economica din 9 ani, dar si cele mai mari scumpiri din 2013 incoace - date INS
• Cresterea masiva a importurilor aproape a dublat deficitul de cont curent in 2017
• AFP: Romania nu are spitale, scoli, autostrazi, dar are cea mai mare crestere economica. Ce nu se vede la Guvern si se vede la piata

In acest moment este important sa nu uitam un lucru esential si anume acela ca PIB-ul se compune din trei mari surse: salarii, impozitele culese de stat si profiturile firmelor, la care se adauga si alte mici "ingrediente", precum dobanzi, amortizari sau rente.

Veniturile bugetului general consolidat reprezinta aproape 257 miliarde de lei, adica peste 30% din PIB. In 2016, veniturile bugetare au fost numai 224 miliarde de lei, adica ele au crescut in 2017 cu peste 10% (valoarea deflatorului pentru 2017 este de 4%) (sursa: ZF.ro)

Pe de alta parte, 34,6% din valoarea PIB este reprezentata de salarii (mai mult de o treime), iar salariul real a crescut cu peste 13%, in 2017 fata de 2016. Astfel, la un numar mediu de salariati de 6.430.000, salariul brut mediu a fost de 3.230 lei, iar cel net 2.355 lei (sursa: Comisia Nationala de Prognoza).

De altfel si impozitul pe venit colectat de stat a urcat cu 10%, de la 27 miliarde de lei la 30 miliarde de lei (2017 fata de 2016). De asemenea, o crestere spectaculoasa se remarca si la indicatorul contributiilor obligatorii, care urca de la 62 miliarde de lei in 2016 la 72 miliarde de lei in 2017.

In fine, profiturile declarate de companiile romanesti depasesc probabil 90 miliarde de lei, la o cifra de afaceri agregata de peste 1.300 miliarde de lei, fiind in crestere cu mai putin de 2%, in termeni reali.

De altfel, in anul 2016, statul a colectat 15,4 miliarde de lei din impozitul pe profit, iar in 2017 a colectat numai 14,5 miliarde de lei, adica mai putin cu un miliard de lei (parte din aceasta scadere este explicata si prin cresterea numarului de firme care aleg sa plateasca impozit pe cifra de afaceri, asa-numitele microintreprinderi)!

Si am gasit si explicatia "miracolului economic" romanesc al anului 2017: au crescut veniturile statului cu peste 10%, au crescut veniturile salariatilor cu peste 13%, dar profiturile firmelor au crescut cu mai putin de 2%. Astfel, pe medie, Romania a crescut cu 7%, numai ca problema valorilor medii este ca sunt realitati virtuale.

Reputatul matematician Grigore Moisil le explica foarte sugestiv studentilor sai paradigma valorilor medii: "daca stau cu jumatate de fund intr-o galeata cu gheta, iar cu cealalta jumatate pe o plita incinsa, in medie ma simt excelent".

Statul a confiscat pentru sine si bugetari orice valoare adaugata

Aparent, statul guvernat de un partid social-democrat a "confiscat" valoarea adaugata si a distribuit-o in favoarea salariatilor si a lui insusi. Numai ca si aici vorbim tot de pacatoasele valori medii.

Daca industria a crescut cu peste 8% anul trecut (peste media PIB), agricultura a crescut cu peste 20% (de trei ori mai rapid decat PIB-ul), in timp ce constructiile au tras targa pe uscat, cu o crestere aproape neobservata (0,2%) iar serviciile au crescut cu o viteza mai putin decat ansamblul PIB (6,6%).

Acest lucru se observa si in ceea ce priveste consumul: consumul final al gospodariilor a crescut cu aproape 10%, dar cel al administratiei publice cu numai 3%, iar investitiile in economie au crescut cu 3%, pe fondul scaderii investitiilor statului. Astfel, in vreme ce sectorul rezidential a avut o crestere spectaculoasa, de plus 83%, sectorul constructiilor ingineresti (drumuri, poduri, cai ferate si sosele/autostrazi) s-a confruntat cu o scadere brutala (minus 26%) ca urmare a reducerii investitiilor statului (din buget si din fonduri UE).

In privinta ramurilor economice, industria are o pondere de un sfert in PIB (208 miliarde de lei), serviciile contribuie cu 55% (471 miliarde de lei), agricultura cu 4,7% (40 miliarde de lei), iar constructiile cu 6%.

Toate aceste cifre indica doua lucruri esentiale:

1. Cresterea economica se datoreaza in cea mai mare masura industriei (2 din cele 7 procente) si unui an agricol de exceptie (un punct procentual din cele 7 de crestere a PIB-ului)

2. Plusul de valoare adaugata a fost cheltuit pe consum individual in cea mai mare parte, investitiile ramanand la niveluri rusinoase ca urmare a retragerii totale a statului din acesta activitate.

Consecinta cea mai dureroasa a unei cresteri debalansate a salariilor in raport cu profiturile firmelor este cresterea deficitului de cont curent, la 3,4% din PIB, cel mai inalt nivel din 2012 incoace, pe fondul deteriorarii severe a deficitului comercial, ca urmare a cresterii puternice a cererii de consum, ce nu a putut fi acoperita de oferta interna.

Asta inseamna ca anul trecut am cheltuit cu 32 de miliarde de lei mai mult decat am produs, adica 7 miliarde de euro, dupa ce in 2016 am cheltuit doar cu 17 miliarde mai mult decat am produs.

Practic, s-a dublat procentajul acestui deficit intr-un an de zile, ceea ce este scandalos!

Cele 15 miliarde de lei suplimentar rontaite de consum in 2017 provin, in mod esential, din cresterea deficitului comercial de bunuri cu 30% (3 miliarde euro, adica 13,7 miliarde lei). Restul vine din cresterea cheltuielilor statului (deficit bugetar, adica).

Ca sa intelegem modelul de crestere sub care respiram, alti doi indicatori sunt extrem de expresivi:

- La o crestere de peste 8% a unei industrii cu cifra de afaceri de 1.300 miliarde de lei, procesarea (adica asamblarea unor bunuri pe care fabricile nu le detin in proprietate, asa-numitul lohn industrial) a produs doar putin peste 12 miliarde de lei (din totalul de peste 200 produs de industrie), desi aici lucreaza jumatate din personalul angajat in industrie.

- Numai in turism, am "exportat" turism de 2,2 miliarde de euro si am "importat" de 3,1 miliarde de euro, adica am cheltuit pe concedii in strainatate 4,2 miliarde de lei din surplusul de salarii de anul trecut.

Viitoarea criza va produce acelasi efect devastator

De ce? Pentru ca avem un model de dezvoltare cu "defecte structurale", in care din primele zece companii ca cifra de afaceri si pondere in PIB avem 3 retele de supermarketuri (Kaufland, Carrefour si Lidl), iar ungurii nu au nici una, polonezii nici una si cehii nici una.

Ungurii, de exemplu, produc automobile (nu componente) in valoare de peste 13 miliarde de euro (in trei fabrici), iar noi doar in valoare de 5,4 miliarde de euro (de aproape trei ori mai putin), cu acelasi numar de salariati.

In Romania avem 7 mari retele comerciale cu cifra de afaceri de peste 1 miliard de euro, iar in Ungaria sau Polonia doar cate doua...

Tragand linie si adunand:

- Cresterea de PIB este o crestere datorata in mod esential cresterii de salarii;

- Al doilea motor de crestere este industria, dar al treilea - agricultura - este datorat unei conjuncturi meteo, irepetabile, de altfel;

- Diferentialul dintre "cresterea" firmelor si cresterea generala a economiei este in urcare, astfel incat cu cat avem salarii mai mari, cu atat vom avea mai mult de cumparat din strainatate, caci de aici nu avem ce cumpara; cu cat crestem salariile peste cresterea profiturilor, cu atat vom impinge la consum bazat pe importuri si vom adanci decalajele structurale;

- Disparitia statului din activitatea de investitii conduce la anemierea dramatica a sectorului de constructii si la inrautatirea starii infrastructurii;

- Viitoarea criza, care va veni negresit, va produce acelasi efect devastator ca si in perioada 2009-2012, pentru ca nimic nu s-a schimbat la Bucuresti.

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Despre ce vrei sa scriem?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.