Ce arata de fapt cresterea economica astronomica - Are sens comparatia cu Germania facuta de Dragnea?

Economia Romaniei creste ca Fat-Frumos, cel putin asa arata datele Institutului National de Statistica (INS), publicate marti dimineata, care au exaltat conducerea PSD, dar au ridicat mari semne de intrebare printre analistii fiscali. Insa care e adevarul din spatele cifrelor? Oare ne putem intr-adevar compara cu Germania, asa cum sustine Liviu Dragnea?

Produsul intern brut a inregistrat un avans in primul trimestru al acestui an de 5,7%, pe serie bruta (si 5,6% pe serie ajustata sezonier), fata de aceeasi perioada din 2016 - aceasta este informatia care a oprit tara in loc pentru cateva momente. Liderii PSD s-au bucurat, altii s-au scarpinat in cap.

Pe hartie, toate bune si frumoase:

Normal, liderul PSD, Liviu Dragnea, nu a ratat ocazia sa comenteze datele INS. In viziunea lui, acestea "nu mai lasa loc de nicio interpretare rautacioasa din partea criticilor programului PSD de guvernare".

"Romania are pe primul trimestru o crestere de 5,7% fata de aceeasi perioada din anul anterior. Putem face comparatia cu Germania - 2,4% sau Franta - 1,4%, care au raportat pana acum la Eurostat. Dar cel mai important e ca aceasta crestere se simte efectiv in buzunarul romanilor, care au avut parte in acest trimestru de majorari salariale si de reduceri de taxe", a precizat Liviu Dragnea.

La randul sau, premierul Sorin Grindeanu a spus ca e o veste extraordinara pentru Romania: "Economia a crescut cu 5,7% in primul trimestru al anului 2017, fata de aceeasi perioada din 2016, cu mult peste estimarile initiale! Responsabilitatea noastra este ca aceasta crestere sa fie resimtita de toti romanii", a scris premierul pe Facebook.

Insa anumite lucruri esentiale, care pun situatia economica a Romaniei in context si contureaza un viitor deloc optimist al tarii noastre, lipsesc din discursul liderilor social-democrati, asa ca vom incerca in cele ce urmeaza sa clarificam unele aspecte.

Sunt estimari, nu date finale

Comunicatul INS precizeaza ca datele prezentate marti reprezinta "estimari semnal", adica preconizari bazate pe informatiile de pana acum, care nu sunt finale, adica vor fi revizuite (in jos sau in sus), iar prima oara se va face acest lucru pe 7 iunie. Astfel, ele trebuie interpretate deocamdata ca o tendinta, mai ales ca INS nu a publicat si cifrele defalcate pe componentele care au dus la cresterea "astronomica" a PIB.

Consumul ramane principalul motor

Cu toate ca INS nu a publicat si datele defalcate pe sectoarele de activitate, situatia e clara pentru analisti: consumul, alimentat de cresterile salariale din sistemul de stat si reducerile de taxe, ramane principalul motor al economiei noastre. Iar aceasta tendinta e ingrijoratoare pentru simplul motiv ca nu e sustenabila.

"In primul rand, este o crestere economica cantitativa, nu neaparat si calitativa, pentru ca inca nu am reusit sa avem un surplus de tehnologie in Romania, care sa schimbe calitatea produselor. Practic, (...) vedem ca partea de capital fix are o contributie inca nesatisfacatoare la cresterea PIB-ului. In schimb, consumul este foarte important in Romania, consumul creste si participarea la PIB a consumului este relevanta", a precizat consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR) Adrian Vasilescu.

Statisticile detaliate vor aparea peste trei saptamani, dar economistul-sef al ING Bank Romania, Ciprian Dascalu, precizeaza intr-un raport al grupului ca acestea vor arata ca "principalul motor a ramas consumul privat, insa probabil ca si cererea externa a ajutat".

In schimb, potrivit datelor privind executia bugetara publicate de Ministerul Finantelor, in primul trimestru, cheltuielile statului pentru investitii - care ar aduce o crestere sustenabila pe termen lung - au fost de 1,7 miliarde lei, echivalent cu 0,2% din PIB, fata de 4,4 miliarde lei, respectiv 0,6% din PIB, in primul trimestru din 2016.

De ce comparatia cu Germania nu are sens

Liviu Dragnea s-a avantat sa compare cresterea PIB-ului Romaniei cu cea a PIB-ului Germaniei. Numai ca situatia acestor economii este pe departe a fi asemanatoare, cel putin din doua motive mari si late.

• E vorba de un avans procentual, nu nominal

Economia Germaniei e incomensurabil mai mare decat a Romaniei:

- Valoare PIB Germania 2015: 3,35 trilioane de dolari

- Valoare PIB Romania 2015: 177,9 miliarde de dolari

Deci o crestere de 1% pentru economia Germaniei nu se poate compara cu un avans similar in cazul Romaniei, atunci cand luam in calcul sumele efective.

• La noi cresterea consumului stimuleaza importurile, nemtii vand in afara la greu

Potrivit datelor Destatis (institutul german de statistica), citate de MarketWatch, "consumul intern si cheltuielile guvernamentale au inregistrat o crestere usoara in primele trei luni din 2017". Acestea sunt sustinute de cresteri pe alte segmente, mai sustenabile: exporturile au avansat mai mult decat importurile, iar sectorul constructiilor a avut o perioada de boom.

In schimb, situatia din Romania e exact pe dos: cresterea consumului impulsioneaza importurile, ceea ce se poate traduce in faptul ca maririle salariale si reducerile de taxe si impozite din prima parte a anului s-au dus pe achizitionarea de produse din import si servicii externe si, practic, aduc valoare adaugata economiilor altor tari. Cel putin asa sustine Ionel Danca, fost consilier in guvernarea Ciolos.

Se lasa cu audieri

Dupa publicarea datelor legate de cresterea economica peste asteptari, liberalul Florin Citu (de profesie economist) a cerut audierea conducerii INS in Comisia de Buget-Finante a Senatului, din care face parte.

"Surpriza. Desi nu avem majoritate in aceasta comisie, PSD a fost pentru. O pun pe seama faptului ca si ei vor sa afle adevarul", scrie pe Facebook Florin Citu.

Pentru el, semnalele de alarma sunt urmatoarele:

• veniturile fiscale mai mici in comparatie cu anul trecut;
• 1 miliard de lei nerambursati din TVA de ANAF;
• fonduri europene zero;
• investitiile la minim istoric ca procent din PIB;
• importurile cresc mult mai rapid decat exporturile, asta inseamna deficit comercial in crestere si contributie negativa la cresterea economica;
• moneda nationala nu s-a depreciat.

"Chiar daca acceptam ca in cresterea economica exista anumita inertie, si dupa un an foarte bun ca 2016 lucrurile nu se pot deteriora imediat, este greu de crezut ca luand in considerare argumentele de mai sus economia ar 'exploda' doar pentru ca citeste programul lui Dragnea.

Suspiciunea mea, care in acest moment este doar o presupunere, este ca este nevoie de aceasta cifra sa se faca loc cresterilor salariale in 2017 pentru a nu se depasi deficitul bugetar de 3%. Dupa cum v-am spus, in acest moment cresterile salariale duc deficitul bugetar in 2017 la 4% si ar alerta Comisia Europeana", a punctat Florin Citu.

Ramane de vazut daca se va prezenta cineva la audieri si, daca da, care vor fi explicatiile reprezentantilor INS.

Citeste si:

Cum a deturnat Băsescu un primar PSD care bătuse palma cu Tăriceanu: „M-a chemat la Neptun și am dormit în patul Elenei Ceaușescu”

Scriitorul Mircea Dinescu a povestit, în emisiunea Insider politic, difuzată de Prima TV, că a intermediat transferul fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon, de la PSD la PNL. Însă...

Dan Barna își anunță susținerea pentru Cătălin Drulă la şefia USR: ”Am încredere în capacitatea lui de a duce organizaţia mai departe”

Dan Barna, fost președinte al USR, a declarat, după ce Cătălin Drulă şi-a anunţat candidatura la şefia USR, că ”lupta pentru destinul României va fi una grea”. Barna apreciază că...