Cea mai mare crestere economica din Europa NU se bazeaza pe ceva palpabil. Atentie la majorarile salariale!

Institutul National de Statistica a confirmat rezultatul de crestere economica pe anul trecut la nivelul de 4,8%, in prima varianta provizorie data publicitatii dupa estimarea initiala cu rol de semnal.

Vor urma dupa aproximativ o luna varianta provizorie 2 si dupa un an varianta semidefinitiva, iar datele vor ramane "batute in cuie" de-abia dupa doi ani.

Rezultatul ajustat sezonier pentru trimestrul 4 a fost de 1,3% fata de trimestrul anterior, valoare care pare a fi cea mai buna din ultimii trei ani.

Pe seria bruta, se poate vedea o evolutie in ultimul trimestru din 2016 foarte apropiata de media anuala.

Varful de +6% consemnat in trimestrul 2 fata de acelasi trimestru al anului precedent a ramas izolat, dar ar fi de remarcat dependenta intre performanta in crestere de la an la an pe acest segment de timp si valoarea finala consemnata la final de an.

Fata de anul de referinta 2008, PIB-ul Romaniei a avansat cu ceva mai mult de 10% si a revenit cu ceva mai mult de un procent peste nivelul maxim atins in 2008.

Practic, de-abia la sase ani de la declansarea crizei economice am recuperat caderea si de-abia de trei ani ne inscriem inapoi pe o traiectorie de crestere.

Cu doar 10,5% pe parcursul a opt ani, ar trebui sa fim mult mai prudenti in materie de crestere a veniturilor reale ale populatiei. Mai ales ca deja am acumulat sase ani de crestere, iar ciclurile de crestere si descrestere a economiei sunt o realitate implacabila in capitalism.

Oamenii de afaceri cer Guvernului sa faca regula de trei simpla cu incasarile bugetare inainte de a creste salariile

Practic, odata acordate beneficii substantiale pe baza unei prezumtive cresteri viitoare, ele nu mai pot fi retrase, iar bugetul nu va suporta deficitele create fara ajustari de curs de schimb (vezi reasezarea de la 3,33 lei/euro in 2007 la 3,68 lei/euro in 2008 si 4,23 lei/euro in 2009)

Economia gogoasa: Industria si agricultura - pe ultimele locuri la crestere

Din perspectiva contributiilor la cresterea PIB, "partea leului" a revenit comertului - cu 1,8%, urmat de sectorul de informatii si comunicatii (+0,7%), activitatile de servicii suport (+0,6%) si impozitele nete pe produs (+0,5%).

Industria figureaza de-abia pe locul 5, constructiile de-abia au adus o zecime de procent, iar agricultura a iesit pe zero.

INS: Crestere economica de 4,8% in 2016. Agricultura a avut cea mai mica pondere in PIB din istorie

Aceasta dispunere a sectoarelor economice ne spune ca robusta crestere economica ce ne-a plasat in fruntea statelor din UE nu a fost articulata aproape pe nimic palpabil.

Tocmai de aceea, se ridica semne de intrebare in privinta sustenabilitatii ei in urmatorii ani si, mai ales, a sensibilitatii fata de factorii externi ce pot afecta economia.

Una peste alta, datele prezentate de statistica oficiala arata bine de departe, la o judecata sumara, dar au incluse multiple semne de alarma in materie de calitate si sustenabilitate a cresterii.

Mai ales la nivelurile asteptate de avans al PIB chiar mai mare in 2017 decat in 2016, absolut critic pentru acordarea cresterilor de venituri promise si asteptate acum de categorii importante de populatie.

Citeste mai departa analiza Curs de Guvernare despre 4,8% - cea mai mare crestere din Europa - NU se bazeaza pe ceva palpabil: Industria a adus 0,4%, constructiile 0,1%, iar agricultura nimic

Exploatarea sezonierilor români în Europa: "Este o loterie / Contractul este acolo doar ca să nu zici că nu-l ai"

În toată Europa, munca agricolă este dependentă de migrație. Încă dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, sezonierii români mergeau la culesul recoltelor în Spania sau Italia. Intrarea...

De ce legea păcănelelor nu poate avea un impact real: ”E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor”

În 2022, piața de jocuri de noroc din țara noastră era considerată ca având cea mai mare rată de creștere din Europa de Est, mai ales în contextul în care, în România, numărul sălilor...