Cresterea economica a Romaniei va incetini in acest an la 2,8%, avertizeaza expertii

Cresterea economica a Romaniei va ajunge la 4,2% in 2019, dar va incetini in 2020 la 2,8%, sunt de parere expertii Euler Hermes, companie cu activitate in domeniul garantiilor si al colectarii creantelor.

Conform unui studiu publicat miercuri, cresterea reala a PIB-ului Romaniei a incetinit semnificativ de la 7% in 2017 la 4,1% in 2018, "deoarece economia de supraincalzire se racise".

"Cresterea s-a vazut din nou pana la + 5% an/an in primul trimestru al anului 2019, dar s-a redus pana la + 4,4% in trimestrul II. Media + 4,7% an/an in primul semestru al anului 2019 s-a datorat in principal unei recuperari puternice a cresterii investitiilor (+ 11,4% an/an) dupa ce s-a contractat cu -3,2% in 2018, in parte datorita stimulului fiscal. Cu toate acestea, stocurile au scazut -1,1 pp de la cresterea semestrului I 2019, in principal din cauza eliminarii stocurilor din T2.

Atat cheltuielile consumatorilor, cat si cele publice au fost puternice in primul semestru (ambele + 6% an/an). Cresterea exporturilor a incetinit la + 4,1% an/an in primul semestru (+ 4,7% in 2018), deoarece cererea din Europa de Vest a scazut.

Intrucat importurile s-au extins cu + 7,3%, cererea externa neta a scazut -1,4 pp de la cresterea PIB in primul semestru al anului 2019.

Privind in viitor, indicatorii timpurii arata o incetinire a economiei romanesti in urmatoarele trimestre (...) In general, pe fondul scaderii cererii globale, a tensiunilor comerciale continue si a cresterii mult mai reduse in zona euro - principala destinatie de export a Romaniei - expertii Euler Hermes prognozeaza o crestere a PIB-ului care va ajunge la + 4,2% in 2019 si va incetini la + 2,8% in 2020", se spune in studiul citat.

In ceea ce priveste politicile economice, expertii sustin ca indicatorii de supraincalzire nu au disparut cu adevarat, in timp ce politica monetara "este inca prea libera".

In viziunea specialistilor, finantele publice au continuat sa se deterioreze, iar, din cauza stimulului fiscal prociclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual s-a extins rapid de la doar 0,7% din PIB in 2015, la 3% in 2018.

In acest context, previziunile arata ca deficitul ar putea sa creasca in continuare la aproximativ 4%, in 2019, ca rezultat al restituirii TVA intarziate din 2018, si, in special, a cresterilor substantiale ale pensiilor, cu 15% in 2019, respectiv cu 40% in 2020.

"FMI a calculat ca aceste cresteri ale pensiilor, cu exceptia cazului in care guvernul pune in aplicare masuri de compensare a politicilor, ar putea dubla deficitele fiscale si ale contului curent ale Romaniei la aproximativ -8% din PIB si ar face ca datoria publica sa creasca cu 20 pp din PIB (de la aproximativ 36%) pana in 2022.

Premierul Orban a anuntat intentia de a restrange unele dintre masurile fiscale puse in aplicare de predecesorul sau, pentru care Romania a fost criticata de UE si de investitori. Cu toate acestea, stapanirea acestor politici fiscale in expansiune nu va fi usoara decat la urmatoarele alegeri parlamentare, programate pentru sfarsitul anului 2020, intrucat guvernul minoritatii lui Orban va avea nevoie de sprijin din partea parlamentarilor din opozitie pentru a promova proiectele de lege. Si anularea cresterilor de pensie anuntate se poate dovedi dificila intr-un an electoral.

Prin urmare, situatia actuala indica un anumit risc de modificari bugetare ad-hoc pe tot parcursul anului 2020 si un domeniu de aplicare redus pentru planificarea bugetului pe termen lung inainte de alegeri. In consecinta, deficitul fiscal poate ajunge si la aproximativ -4% din PIB in 2020", releva studiul de specialitate.

La capitolul deficitului anual de cont curent, estimarile nu arata o imbunatatire si, in combinatie cu cresterea prognozata a deficitului fiscal, acest lucru ar putea ridica nevoile de finantare externa la niveluri excesive.

Pe segmentul investitiilor, previziunile Euler Hermes vorbesc despre faptul ca o schimbare a sentimentului de investitor, o scadere considerabila a cererii de export, precum si socurile politicii interne, ar putea duce la un moment dat la iesiri de capital si sa provoace o oprire brusca a cresterii economice.

Acestia remarca, totodata, ca, desi reglementarile Romaniei cu privire la platile intarziate sunt mai exigente decat normele Uniunii Europene (UE) in materie, comportamentul de plata al companiilor autohtone ramane problematic.

Pe ce s-a bazat creșterea economică din primul trimestru al anului 2024. Exporturile ne trag în jos, potrivit BNR

Conducerea BNR apreciază că economia va avea creşteri trimestriale mai solide în prima parte a acestui an decât cele previzionate anterior, implicând totuşi o scădere semnificativă a...

FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai...