România, printre statele UE cu cea mai mare creştere economică anuală în trimestrul doi. Dăianu: Cifrele acestea pot să ameţească pe unii

Marti, 17 August 2021, ora 13:49
4450 citiri
România, printre statele UE cu cea mai mare creştere economică anuală în trimestrul doi. Dăianu: Cifrele acestea pot să ameţească pe unii

Produsul Intern Brut a crescut cu 13,2% în Uniunea Europeană şi cu 13,6% în zona euro, în trimestrul doi din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, ţările membre cu cea mai mare creştere economică fiind Spania (19,8%), Franţa (18,7%), Ungaria (17,7%), Italia (17,3%), Portugalia (15,5%), Belgia (14,5%) şi România (13,6%), arată datele publicate marţi, 17 august, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Creşterile urmează după declinul anual de 1,3% înregistrat în primul trimestru din 2021 în UE şi în zona euro.

Nu sunt disponibile datele pentru Estonia, Irlanda, Grecia, Luxemburg, Malta şi Slovenia. Toate statele membre UE au raportat creşteri în trimestrul doi din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020.

Conform datelor Eurostat, în trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,9% în Uniunea Europeană şi cu 2% în zona euro, după un declin de 0,1% înregistrat în primul trimestru din 2021 în UE şi de 0,3% în zona euro. Economia României a crescut cu 1,8% în trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, după un avans de 2,5% în primul trimestru din 2021.

Nu sunt disponibile datele pentru Estonia, Irlanda, Grecia, Luxemburg, Malta şi Slovenia. Toate statele membre UE au raportat creşteri în trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni.

În trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, economia SUA a crescut cu 1,6% (după un avans de 1,5% în primul trimestru din 2021), iar comparativ cu perioada similară din 2020, PIB-ul SUA a înregistrat o expansiune de 12,2% (după un avans de 0,5% în primul trimestru din 2021).

Conform datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), în trimestrul II din acest an, PIB-ul României a crescut cu 1,8%, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2020 economia a înregistrat o majorare cu 13,6%.

Creşterea economică din primul semestru de 6,5% şi de 13% în trimestrul doi trebuie contextualizate, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a subliniat că trebuie să avem în vedere creşterea deficitului de cont curent şi nevoia de corecţie a bugetului public.

"Trebuie să înţelegem că o creştere economică trebuie să fie robustă. Ne uităm la creşterea economică, dar hai să ne uităm si la creşterea dezechilibrelor externe. Asemenea ritmuri de creştere nu sunt sustenabile. Nu sunt sustenabile nici în economii dezvoltate care au balanţă externă echilibrată când sunt reveniri economice, rebound-uri mari după căderile economice forţate din 2020. Este impropriu spus normalizare, dar ai o creştere economică nesustenabilă prin prisma factorilor fundamentali.

Numeroase economii vor avea rate de creştere inferioare, faţă de cifrele din 2021, în anii ce vin. Iar în cazul nostru, este de subliniat că avem deficit bugetar structural şi deficite externe mari. Această combinaţie ne este potrivnică şi trebuie corectată. Trebuie deci judecată această creştere din semestrul I, din trimestrul II în raport cu efectul de bază (am avut lockdown în prima parte a anului trecut), cu deficitele externe, cu un deficit bugetar structural mare. Această situaţie arată că nu trebuie să ne înfoim în pene. Şi nici să nu uităm că avem de făcut o corecţie macroeconomică majoră.

Anul acesta deficitul bugetar va fi în scădere; este bine să fie şi poate fi sub 7% din PIB, chiar dacă ţinta la rectificare este de 7,13%. Semestrul II nu trebuie judecat deci în sine. Să ne uităm la balanţa externă, la dezechilibrele externe. Pentru tot anul este credibilă cifra de 7% creştere a PIB, dar ea este însoţită de o creştere a deficitului de cont curent şi ea trebuia pusă în relaţie cu absolut necesara corecţie a deficitului bugetar. Cifrele acestea, ca e 6,5% pe semestru, 7% pe tot anul, ele pot să ameţească pe unii. Trebuie să fie contextualizate", a explicat Daniel Dăianu.

Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, fondurile europene au importanţă covârşitoare pentru a atenua impactul contracţionist al măsurilor inevitabile de corecţie bugetară în anii ce vin.

Acesta a menţionat că trimestrul II din acest an, comparativ cu acelaşi trimestru din anul anterior, arată o creştere mare ca urmare a efectului de bază, pentru că anul trecut în perioada respectivă a fost închisă economia.

"Nu compari fără clarificări un trimestru în care economia e în relansare cu un trimestru în care economia a fost închisă parţial", a precizat Daniel Dăianu.

Citeste si:
Optimismul unui expert BNR privind creșterea economiei românești în 2022: ”Va fi undeva la media ultimilor 20 de ani” ANALIZĂ
Optimismul unui expert BNR privind creșterea economiei românești în 2022: ”Va fi undeva la media ultimilor 20 de ani” ANALIZĂ
Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, afirmă că România va avea în 2022 o creştere economică la potenţial sau puţin deasupra potenţialului, în ciuda situației...
România, pe locul 5 în clasamentul ţărilor din UE în care guvernele au cheltuit mai mult decât au încasat STATISTICĂ
România, pe locul 5 în clasamentul ţărilor din UE în care guvernele au cheltuit mai mult decât au încasat STATISTICĂ
Toate statele membre UE au încheiat anul 2020 cu un deficit guvernamental, însă procentual cele mai mari valori au fost înregistrate în Spania (11% din PIB), Grecia (10,1% din PIB), Malta...
Sursa: AGERPRES