Cu fata la alegatori: Ion M. Ioniță, despre un posibil USL 2.0 după alegerile din 9 iunie: „Depinde de scorul pe care îl va înregistra această alianța”

DHL-ul de la Guvern ne-a livrat un program prea naiv - Cheia e industria de armament

Autor: Mircea Cosea - profesor universitar
Miercuri, 20 Iulie 2016, ora 07:46
7504 citiri

Domnul prim ministru Dacian Ciolos ne-a anuntat ca intram in epoca in care guvernul domniei sale va incepe "sa livreze" rezultate.

"Livrarile" sunt de mult timp asteptate de catre populatie care, in marea ei majoritate, a sperat o schimbare in bine prin inlocuirea guvernarii politice cu una tehnocrata. Iata ca, in sfarsit, suntem anuntati ca, exact ca un DHL, Guvernul ne va livra rezultatele activitatii sale. La ce ne-am putea astepta?

Ne-am fi putut astepta sa ni se livreze un mare colet, frumos ambalat, dar pe care desfacandu-l am descoperi ca este gol sau, in cel mai bun caz, umplut cu resturi de hartii ramase de la defuncta "Comisie de taiat hartii".

Nu a fost asa. Livrarea nu ne-a adus bucatele de hartii, ci chiar cateva pagini intregi si nemototolite intitulate "Romania competitiva - Un proiect pentru o crestere economica sustenabila".

Guvernul precizeaza ca obiectivul principal al documentului "Romania competitiva" este acela de a defini o viziune care sa furnizeze consensul societal asupra principalelor domenii si masuri de actiune menite sa aseze Romania pe calea dezvoltarii sustenabile, ceea ce s-ar traduce, in limbaj economic, prin convergenta nivelului PIB/locuitor cu nivelul din tarile europene dezvoltate.

Un program prea corect si naiv

Ar fi nedrept sa critic acest program, desi as avea multe de spus, de la faptul ca nu intruneste elementele conceptuale ale unui document ce se vrea "program" pana la faptul ca nu devine credibil prin trecerea granitei de la eseu teoretic la politica economica.

Ar fi nedrept, deoarece remarc cu obiectivitate buna intentie si determinarea autorilor de a oferi, pentru prima data in ultimile doua decenii, o viziune extinsa si intersectoriala asupra drumului pe care ar trebui sa mergem in viitor pentru iesirea din zona cenusie a economiei europene.

Nu critic, dar o observatie tot as face: prea e feciorelnic acest program si prea multa moralitate emana din fiecare paragraf in parte!

Pare a fi o scrisoare de impacare cu toti si cu toate, punandu-ne curajos cu pieptul dezgolit in fata provocarilor globalizarii si ale atacurilor concurentei internationale, mizand pe capacitatea noastra de a invinge printr-o "cinstita si bine gandita dezvoltare sustenabila" obstacolele geopolitice si geoeconomice ce ar sta in calea afirmarii noastre ca o natiune competitiva in ansamblul economiei globale.

Ideea conform careia cheia cresterii competitivitatii este efortul intern axat pe 16 domenii, 41 de prioritati si 90 de masuri poate fi acceptata doar in conditiile in care intreg ansamblul economiei globale ar functiona perfect din punctul de vedere al instrumentelor si legilor pietei, in care politicul nu ar influenta economicul, in care raporturile de forta economice nu ar fi surclasate de raporturile de forta militara, in care diviziunea internationala a muncii ar fi echitabila si corect recompensata prin redistribuirea valorii adaugate intre participantii la crearea unui produs, in care nu ar exista intelegeri de tip monopolist si in care multinationalele nu ar surclasa legislatiile nationale prin transfer de profit sau utilizarea paradiselor fiscale.

Rezulta ca Programul Romania Competitiva este excesiv de economically correct in timp ce cadrul in care se presupune ca va trebui sa se impuna prin competitivitate este economically incorect.

Concluzia: un program oricat de corect si ex-catedra ar fi nu are sanse de reusita intr-o lume economica in care corectitudinea de manual, buna intentie si amabilitatile comercile nu-si mai au locul.

Oricat de competivi am fi, de exemplu, la productia de vin, nu vom putea fi niciodata siguri de succes pe piata din simplul motiv ca barierele nevamale pot fi oricand introduse. Este indeajuns ca o tara sau chiar UE sa decreteze ca in urma unui test s-a dovedit ca unul din zece dopuri ale sticlelor era altfel decat normele in vigoare, pentru a ne distruge competitivitatea pe care am obtinut-o cu greu poate chiar ca urmare a aplicarii celor 90 de masuri.

Iata de ce obiectez programului prea multa moralitate si chiar o anumita doza de naivitate. Este epoca in care un Program de Competitivitate trebuie sa fie "bratul inarmat al politicii economice".

Trebuie sa stie sa utilizeze conjunctura economica, carentele legislative ale cadrului institutional integrat, zonele de comert favorizate temporar sau zonal de dinamica geopoliticii, dificultatile macroeconomice ale unor tari, fluctuatiile principaleleor piete pe tipuri si sortimente de produse etc.

Competitivitatea se obtine, cum bine zice programul, prin efort de productivitate, crestere economica si motivare a fortei de munca, dar valorificarea ei pe piete depinde in mare masura si de modul in care este "exploatata" prin mobilitate institutionala, orientare rapida, decizii corecte in functie de conjunctura, prin abilitatea crearii si mentinerii unor legaturi si raporturi comerciale si politice de interes reciproc.

Se poate compara eufemistic competitivitatea cu o marfa a carei valoare depinde de modul in care este vanduta.

Desigur, acest lucru nu este nici simplu, nici accesibil oricand. S-ar cere o politica de tip "export oriented industry" apta de a interveni rapid pe piete cu exces de cerere ca si un aparat institutional public-privat de promovare si sustinere a schimburilor comerciale.

Cheia succesului: industria de armament

Nu putem asigura in acest moment functionarea unui astfel de sistem, dar putem introduce in obiectivele prioritare de obtinere a competitivitatii dezvoltarea unor ramuri sau servicii care ne faciliteaza sarcinile, deoarece au cel putin doua caracteristici specifice: prima, o piata sigura cu rulaj si valoare mare in care multitudinea sortimentala permite intrarea unui numar mare de producatori; a doua, o mare capacitate de antrenare pe orizontala cu efecte pozitive asupra crearii de locuri de munca.

In literatuta economica, se considera ca o astfel de ramura economica este industria de armament, dar in acelasi timp aceasta activitate este considerata a fi imorala prin scopul pe care il are productia sa (Deadly Industry).

Aspectul de imoralitate in sens economic este discutabil sau chiar respins de catre principalele curente de gandire economica, dar "faima" de imoralitate este greu de eliminat din constiinta publica, mai ales ca urmare a campaniilor propagandiste ale miscarilor pacifiste, antiglobalizare si ecologiste, declansate cu sprijinul fostei Uniuni Sovietice in jurul anilor 1960.

In general, o parte a opiniei publice din tarile occidentale a preluat mesajul acestor campanii prin prisma politicilor bugetare, revendicand cheltuieli mai mari pentru asistenta sociala prin reducerea asa numitelor cheltuieli pentru inarmare.

Cu toate acestea, industria de armament a fost si este unul dintre principalele motoare ale cresterii economice in tarile dezvoltate occidentale, in tarile BRICS si chiar in tari mici cum ar fi Cehia, Slovacia, Elvetia sau Finlanda.

Inainte de 1990, Romania se afla in Top 10 din punctul de vedere al exportului de armament.

In actualele conditii, nu vad de ce Programul Romania Competitiva nu ar declara deschis, indiferent de asa numita moralitate, ca industria de armament poate fi un important element de crestere a competitivitatii.

Conditiile ne sunt favorabile avand traditie si o piata externa din ce in ce mai larga ca urmare a degradarii extrem de periculoase a echilibrului si stabilitatii geopolitice.

Cred ca, trecand peste orice presupusa imoralitate, orice program prezidential sau guvernamental va trebui sa considere dezvoltarea rapida si moderna a industriei de armament ca pe o cerinta imperioasa a momentului.

Zona in care ne aflam are un foarte inalt grad de risc, iar capacitatea de aparare a Romaniei este nesemnificativa (vezi G.Visan "War and Politics" nov.2015). Apartenenta la NATO nu ne scuteste de un efort propriu pentru aparare.

Este elitist si subtil demersul guvernamental de a pune la baza Programului conceptul PIB-ului potential, dar pana la transformarea lui intr-un pilon al cresterii si economice si al competitivitatii va trebui sa parcurgem cativa pasi pe taramul arid si uneori "imoral" al pietei globale, unde cererea nu este intotdeauna pentru produsele "industriilor creative", atat de prezente in optica Programului, ci pentru unele nu tocmai morale, dar pe care am putea sa le fabricam si sa le vindem competitiv.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#crestere economica Romania, #program crestere economica Guvern , #crestere economica