Economia: Trei mari chestiuni

Autor: Daniel Daianu , membru in CA al BNR
Marti, 10 Mai 2016, ora 08:50
4354 citiri

Romania a reusit o consolidare fiscal/bugetara de amploare in ultimii ani, care a ajutat diminuarea dezechilibrelor externe si revenirea pe piete financiare la costuri de finantare comparabile cu cele pentru Cehia, Polonia, Ungaria.

Dar exista probleme vechi, de natura structurala, ce macina economia, societatea si care, in situatii tragice, revin in centrul discutiei publice prin implicatii.

In cele ce urmeaza ma refer la trei chestiuni care exprima provocari interrelationate pentru economie; este vorba de evaziunea fiscala, investitii si evitarea unui derapaj bugetar structural.

1. Combaterea evaziunii fiscale

Romania are intre cele mai mici venituri fiscale in UE - in jur de 27-28% din PIB. Avem de-a face nu atat cu taxe si impozite scazute, ci cu o masiva evaziune fiscala si evitare a platii taxelor si impozitelor (ceea ce unii numesc "optimizare fiscala").

Aceasta situatie denota institutii slabe, o activitate suboptima a unor functionari publici, dar si o coniventa intre arii largi din cercurile de afaceri si contraparti din aparatul public. Exista si o stare de spirit, de ingaduinta si neintelegere a efectelor asupra bugetului public, care nu poate furniza bunuri publice esentiale.

A clama repetat ca bunuri publice de calitate inferioara justifica neplata este o pledoarie incorecta; asa stam intr-un cerc vicios. Cu sub 4% din PIB finantare publica a educatiei si sanatatii, fiecare, nu se poate aspira la iesirea din starea de periferie economica si sociala.

Sifonarea resurselor publice, jaful si inselatoria ce se practica in sectorul public cu concusul unor companii private accentueaza o situatie dramatica. Nu exista explicatie rezonabila pentru care veniturile fiscale de la noi sunt cu 4-5% inferioare celor din economii emergente invecinate; antropologia culturala, "dependenta de partie" (concept drag sociologilor) nu au de ce sa impiedice reforme serioase.

Daca am incasa pe plan fiscal la nivelul mediu din tarile post-comuniste, am putea sa finantam educatia si sanatatea in mod decent, sa alocam mai mult pentru dezvoltarea rurala si infrastructura, sa co-finantam fara dileme fonduri europene.

Aici este un domeniu in care oamenii de buna credinta si lideri politici responsabili trebuie sa isi dea mana; ar trebui sa se vada o reala "Coalitie pentru dezvoltarea Romaniei", care sa lupte pentru integritate, transparenta, etica in afaceri, lucru bine facut etc.

Fara bani mai multi alocati educatiei si sanatatii, pentru politici demografice si infrastructura, vom ramane blocati, vom suferi in mod implacabil de ceea ce economistii numesc "capcana venitului mediu". Ar trebui sa adoptam sistemul din SUA si Germania in materie de declaratii de venituri si pedepsirea evaziunii fiscale.

2. Prioritati investitionale

Incapacitatea Romaniei de a stabili prioritati investitionale pe proiecte majore devine proverbiala; aici se adauga lucrul adesea prost facut. Si nu atat perceptia acasa si in strainatate importa, ci impactul asupra vietii oamenilor, asupra economiei.

O tara cu infrastructura de baza deficitara are un handicap major in competitia internationala. Alegerea facuta de Daimler Benz pentru o investitie de cca 500 milioane de euro in Polonia a tinut cont si de infrastructura mai buna din tara vecina (dincolo de proximitatea geografica). Firme auto mari ce opereaza in Romania invoca acest argument.

Caile ferate de la noi au nevoie de modernizare. Porturile (inclusiv Constanta) au nevoie de investitii serioase. Cat priveste reteaua rutiera stam rau, fara o autostrada snur care sa ne lege de Vest. Este nefiresc ca aproape fiecare succesiune ministeriala la Transporturi sa insemne schimbare de trasee, noi studii de fezabilitate.

Romania are de stabilit cu claritate care sunt 10-12 proiecte mari, de anvergura nationala, ce leaga tara de retele infrastructurale de baza din Uniune si care ii pot creste potentialul si robustetea economica; este vorba de proiecte mari, cu efecte de antrenare vaste si intense. Asemenea proiecte ar trebui sa se finanteze din resurse europene si sa intre in programarea financiara pentru perioada de pana in 2020.

Expertii din MFP care se ocupa de prioritizarea investitiilor trebuie sa colaboreze cu cei din Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Fondurilor Europene. Aceste proiecte ar trebui sa aiba larg sprijin politic. Interese si orgolii regionale nu trebuie sa le impiedice.

3. Evitarea unui derapaj bugetar structural

Modificari de amploare in taxa pe valoarea adaugata si reparatii/cresteri de salarii si pensii au facut ca deficitul bugetar in acest an sa mearga spre 2,9% din PIB, dublu fata de cel de anul trecut; deficitul structural a crescut la fel. Si aceasta s-a produs intr-o economie ce creste la, chiar peste potential, cand, in mod obisnuit, acumulezi rezerve.

Scaderea TVA la alimente la 9% a avut sens. Dar este discutabila diminuarea la alte produse si servicii, in conditiile in care au fost marite cheltuieli permanente ale bugetului public. Este posibil sa nu se depaseasca granita de 3% deficit bugetar in 2016, dar situatia va fi considerabil mai complicata in 2017, avand in vedere ca absorbtia de fonduri europene ar trebui sa creasca (ceea ce ar reclama cofinantare bugetara).

Daca includem si eventuala aplicare a unui nou regim de salarizare, vedem cat de incordata poate deveni situatia bugetului public. Expertii MFP trebuie sa pregateasca scenarii si masuri care sa nu permita un derapaj structural major al bugetului public. Nu este simplu, dar este absolut necesar.

PS: Felicitari echipei de handbal feminin CSM pentru exceptionala performanta de castigare a Cupei Campionilor; este o morala aici care priveste finantarea, valoarea jucatoarelor, spiritul de echipa si calitatea conducerii tehnice. Performanta se datoreaza si componentei internationale a echipei si nu trebuie sa oculteze starea jalnica a activitatii sportive la echipe de copii, in handbal si alte sporturi.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.



Citeste si:
Vasile Dîncu: "Acest guvern va cădea, PSD nu îşi poate permite în acest moment să facă niciun fel de înţelegere cu PNL"
Vasile Dîncu: "Acest guvern va cădea, PSD nu îşi poate permite în acest moment să facă niciun fel de înţelegere cu PNL"
Preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat, Vasile Dîncu, a anunţat că Guvernul Florin Cîţu va cădea, deoarece PSD nu îşi permite să facă niciun fel de înţelegere...
Adrian Veştea, după ce a pierdut funcţia de prim-vicepreşedinte PNL: "Am fost martorul unei minuni - aproximativ 1.200 de votanţi au furnizat fix 1.842 de voturi"
Adrian Veştea, după ce a pierdut funcţia de prim-vicepreşedinte PNL: "Am fost martorul unei minuni - aproximativ 1.200 de votanţi au furnizat fix 1.842 de voturi"
Preşedintele CJ Braşov Adrian Veştea, care a pierdut funcţia de prim-vicepreşedinte PNL în faţa lui Rareş Bogdan, a afirmat ironic că, la Consiliul Naţional de duminică, 26 septembrie, a...
Sursa: Ziare.com