Guvernul Orban a primit un potir otravit de la PSD. Cum trezim "uriasul adormit" care este economia Romanei? Interviu

Sambata, 18 Ianuarie 2020, ora 07:31
12191 citiri
Guvernul Orban a primit un potir otravit de la PSD. Cum trezim "uriasul adormit" care este economia Romanei? Interviu

Masurile populiste si bataliile de pe scena politica din ultimii ani au prins din nou Romania in capcana politicilor fiscale prociclice, care ne lasa economia vulnerabila in vremuri de restriste. Tara noastra este un "urias adormit" al regiunii, care poate fi trezit prin prudenta fiscala, imbunatatirea infrastructurii, investitii in educatie si intarirea statului de drept.

Andrew MacDowall, consultant in investitii si riscuri, scrie de ani buni despre situatia economica si politica din tarile din centrul si estul Europei, colaborand cu publicatii precum Financial Times sau The Guardian.

El a vorbit, intr-un interviu acordat Ziare.com, despre situatia economica a tarii noastre, probabilitatea intrarii in recesiune, importanta alegerilor ce urmeaza, intarirea statului de drept si despre masurile pe care ar trebui sa le ia guvernantii, in asa fel incat sa devenim un stat mai prosper si sa avem o democratie intarita.

Care sunt cele mai mari provocari pentru Romania in 2020, din punct de vedere economic? Si cum pot fi depasite?

In primul rand, deficitul bugetar este in jurul a 5% din PIB, fiind unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeana. Aceasta este o slabiciune structurala de care Romania nu scapa.

De asemenea, mediul politic competitiv si masurile populiste au intretinut politica fiscala prociclica. Iar trecutul ne arata ca o crestere a deficitului in vremuri de crestere economica puternica duce la lovituri majore atunci cand economica intra in recesiune - asa cum a fost si in cazul crizei din 2008-2009. Problema este ca te invarti intr-un cerc vicios, caci in vremuri de restriste, guvernantii sunt obligati sa impuna si mai multe masuri prociclice, precum cresteri de taxe si reduceri de cheltuieli, lucruri care duc la o adancire a crizei pe termen scurt si nemultumesc populatia.

Astfel, pana la un punct, putem spune ca actualul Executiv a primit un potir otravit de la precedentul.

Acestea fiind spuse, exista si o veste buna: probabilitatea ca economia Romaniei sa intre intr-o criza atat de adanca precum cea din 2008-2009 este foarte mica, caci tara are - din anumite puncte de vedere - o situatia economica mai buna decat acum 10 ani.

Solutia la provocarile economico-financiare ale Romaniei este, bineinteles, o mai mare prudenta cand vine vorba de politicile fiscale. Dar asta e mai usor de zis si mai greu de facut. De exemplu, Banca Nationala a Romaniei se afla intr-o pozitie dificila, caci trebuie sa urmeze politicile de relaxare monetara promovate de Banca Centrala Europeana si de institutiile similare din regiune si, in acelasi timp, sa incerce sa faca fata presiunilor inflationiste.

Nu in ultimul rand, starea proasta a infrastructurii reprezinta in continuare o piedica majora in calea dezvoltarii economiei pana la potentialul sau maxim.

Care este probabilitatea unei recesiuni in Romania? Cum ne-ar afecta inrautatirea situatiei economice din zona euro? Ce masuri trebuie sa luam pentru ca sa ne protejam de socurile interne si externe?

Cred ca este putin probabil ca Romania sa intre in recesiune doar din cauza factorilor locali, insa o recesiune in zona euro va produce cel putin incetinirea cresterii economice a tarii. Daca ar fi adoptat o politica fiscala mai prudenta in acesti ani de crestere, atunci Romania ar fi avut mai mult spatiu de manevra in contextul unei inrautatiri a situatiei la nivel european.

Cum asta nu s-a intamplat, ar putea deveni mai dependenta de politicile monetare in vremuri de criza. Dar asta e o situatie pe departe de a fi ideala, in conditiile in care leul se afla pe o panta de depreciere, iar presiunile inflationiste sunt in crestere.

Ce ar putea face Romania, in aceste conditii? Sa atraga mai multe fonduri europene care sa fie investite in infrastructura si sa se asigure ca licitatiile sunt castigate de companii capabile sa realizeze cum trebuie proiectele respective. In plus, este nevoie de o investitie continua in Educatie, astfel incat sa-si mentina competitivitatea in domenii importante ca IT-ul.

In acest context, ce ar putea face politicienii nostri pentru ca sa ne intarim influenta in regiune? Avem asi in maneca?

Mereu am crezut ca Romania este un "urias adormit" al regiunii. Are o populatie relativ mare, o economie diversificata, resurse naturale si o armata destul de numeroasa si foarte capabila.

Marimea si pozitionarea intre Balcani, Marea Neagra, Europa Centrala si fosta URSS o fac sa fie un jucator strategic. In plus, este membra a UE si un aliat al SUA in zona. Dar nu s-a folosit prea mult de aceste atuuri, din cauza tensiunilor interne si, pe de alta parte, din cauza ca a fost ignorata de Occident.

Cred ca, in interiorul UE, acum exista o coordonare mai buna intre blocurile mai mici. Prin urmare, Romania se poate concentra pe aliantele tactice cu tarile care ii impartasesc prioritatile si telurile.

A evitat intrarea in Grupul de la Visegrad - V4 (Cehia, Polonia, Slovacia si Ungaria - n.red.), in ciuda asteptarilor unora, iar asta a fost probabil o miscare buna, caci V4 a avut cateva "meciuri" cu Bruxelles-ul, Berlinul si Parisul in ultimii ani. Romanii sunt pro-UE si pretuiesc valorile europene.

In aceste conditii, se poate folosi mai des si mai bine de votul cu majoritate calificata (qualified majority voting - QMV) la nivel european, avand in vedere populatia sa (suntem pe locul al saptelea in UE la QMV, deci am putea avea o influenta mare in ceea ce priveste adoptarea politicilor la nivelul blocului comunitar - n.red.).

Cred ca Romania are, de asemenea, de jucat un rol important, din punct de vedere economic si diplomatic, in regiunea Balcanilor de Vest, cu care se invecineaza. De acest lucru romanii si-au dat seama chiar inaintea liderilor politici si de business de acolo. Sa nu uitam ca Romania - care imparte o granita cu Serbia - este o piata intr-o continua crestere.

Revenind pe plan local, care ar putea fi cel mai bun rezultat al alegerilor locale si parlamentare care urmeaza in Romania?

Cel mai bun rezultat ar fi o victorie a candidatilor care si-au luat angajamentul sa mentina statul de drept, sa adopte o politica fiscala prudenta si sa se asigure ca avansul economic este resimtit de intreaga populatie, reintarind in acelasi timp cooperarea la nivelul UE si al NATO.

Este posibil ca Romania sa adere la Schengen in 2020? Cum?

Premierul Orban a transmis ca aderarea la Schengen se va putea face intr-o perioada rezonabila de timp si ca guvernul sau si-a adus aportul ca sa inmulteasca sansele concretizarii acestui scenariu. Totusi, mai intai Romania trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de MCV.

Da, scepticismul legat de largirea spatiului Schengen inca exista in unele state occidentale. Acest lucru nu avantajeaza Romania, dar e o situatie cu care trebuie sa se confrunte (la fel e si in cazul Bulgariei). Iar incercarile de a schimba legea anticoruptie si incercarile repetate de a slabi Justitia din ultimii ani au reprezentat argumente pentru cei care se opun la aderarea Romaniei la Schengen.

Ca o concluzie, ce ar trebui sa faca Romania in continuare pentru a fi o oaza de democratie in regiune?

Alegerile in Romania sunt mai libere si mai corecte decat in alte state din regiune si are o democratie competitiva. Prin urmare, cruciale sunt independenta institutiilor, separatia puterilor in stat si libertatea presei.

Citeste si:
Florin Cîţu: „Felicitări, dragi români! Cea mai mare creştere economică din UE”
Florin Cîţu: „Felicitări, dragi români! Cea mai mare creştere economică din UE”
Premierul Florin Cîţu îi felicită pe români, prezentând date Eurostat din care rezultă că România are cea mai mare creştere economică din UE în trimestrul III din acest an. Conform...
România pe primul loc între statele Uniunii Europene cu cea mai mare creştere economică
România pe primul loc între statele Uniunii Europene cu cea mai mare creştere economică
Produsul Intern Brut a crescut cu 3,9% în Uniunea Europeană şi cu 3,7% în zona euro, în trimestrul trei din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, ţările membre cu cea mai mare...