Care sunt greselile politicilor de redresare economica?

Creditarea excesiva si riscurile prea mari luate de investitori sunt doar doua dintre greselile care au dus la criza economica. Desi, spre deosebire de recesiunea din anii 1930, guvernele au reusit sa ia masuri pentru redresare economica destul de rapid, au facut multe alte greseli, potrivit economistilor.

Cel mai important aspect al crizei incepute in 2008 este faptul ca majoritatea statelor si-au dat seama ca este nevoie de o coordonare internationala pentru rezolvarea problemelor. Astfel, a crescut influenta G20 (grupul celor mai dezvoltate 20 de tari din lume), in detrimentul G8, iar autoritatile si-au dat seama ca trebuie sa existe reglementari la nivel mondial.

Din pacate, procesul de coordonare si cooperare nu a mers destul de departe, iar guvernele si bancile s-au intors la vechile obiceiuri nesanatoase, imediat cum au observat o usoara revenire economica.

Potrivit economistului Jean-Paul Fitoussi, profesor la Facultatea Sciences-Po din Paris si Luiss din Roma, in timpul crizei financiare mondiale, guvernele aveau oportunitatea de a reface in intregime infrastructura globala, insa nu au reusit acest lucru.

Faptul ca majoritatea economiilor occidentale au iesit din recesiune nu ar trebui sa ne faca sa credem ca aceasta criza a fost doar o faza si ca ne putem intoarce la starea de dinainte, scrie Fitoussi, intr-un comentariu pentru Project Syndicate.

Cel mai ridicol moment a fost inregistrat anul trecut, cand agentiile de rating si-au intensificat supravegherea asupra datoriilor guvernamentale, iar pietele financiare au devenit obsedate de propria evolutie.

Banca Lehman Brothers, al carei faliment a marcat inceputul crizei, primise un rating mare din partea agentiilor chiar inainte de a se prabusi, insa, in prezent, agentiile de rating critica guvernele - care au facut tot ce le-a stat in putere sa salveze sistemul bancar - de violarea unor principii de contabilitate.

Potrivit Fondului Monetar International, tarile din G20 au cheltuit 17,6 la suta din produsul intern brut, in medie, pentru sprijinirea sistemelor bancare, desi adevarul este ca au cheltuit mult mai putin.

De asemenea, cheltuielile pentru stimularea cresterii economice a reprezentant, in total, doar 0,5 la suta din PIB in 2008 si 1,5 la suta din PIB in 2009. In acest an, planurile de redresare economica din Uniunea Europeana au costat aproximativ 1,6 la suta din PIB, comparativ cu 5,6 la suta in Statele Unite.

Guvernele au luat decizia corecta de a salva bancile, insa au ignorat consecintele politice ale acestei masuri. Folosind vaste sume de bani pentru salvarea sistemului financiar, fara sa ceara garantii reale in schimb, a demonstrat o lipsa de viziune, crede Fitoussi.

Pe acelasi principiu, doar admiterea faptului ca agentiile de rating sunt incompetente, fara sa faca nimic in privinta reglementarii lor, a fost o greseala ce nu poate fi scuzata.

Astfel, contribuabilii ar putea fi nevoiti sa plateasca de doua ori: o data pentru salvarea efectiva a bancilor si inca o data pentru calitatea proasta a imprumuturilor care s-au facut in timpul crizei, dupa cum au demonstrat programele de austeritate din Europa.

In mod paradoxal, senzatia ca am evitat o catastrofa a determinat guvernele sa taie cheltuielile publice si sociale si sa se abtina de la programe de investitii. Insa contribuabilii s-au revoltat impotriva acestor politici, care, initial, au cauzat criza.

Pe de alta parte, nu se poate da vina pe guverne ca ar fi incercat sa pacaleasca publicul, deoarece nu au de ales. Trebuie sa isi asume responsabilitatea chiar daca o fac impotrivit opiniei publice, in special daca pot sa reduca din suferinta sociala cauzata de criza.

Motivul? Cresterea economica dinainte de criza era sustenabila doar in tarile cu sisteme sociale foarte dezvoltate, precum Franta. Intr-adevar, aceste tari vor reveni la crestere economica mult mai lent decat celelalte, insa au si avut mai putin de suferit in timpul recesiunii.

In plus, economistul este de parere ca incercarea de a fi mai competitiv cu orice cost ar putea agrava criza. Cresterea economica bazata pe export nu poate avea succes decat daca alte tari sunt dispuse sa suporte deficite.

Prin urmare, luand in considerare si faptul ca dezechilibrele globale care au condus la criza economica nu au fost rezolvate si nici macar aduse in discutie, cresterea competitivitatii unor tari va fi o victorie de scurta durata, care va dauna standardelor de viata si consumului.

Criza mondială lovește cu putere toate țările. Câți bani vom pierde întrece orice închipuire

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată...

Un nou scandal pentru Guvern. Damen a dat in judecata Romania la o curte internationala de arbitraj

Premierul Marcel Ciolacu confirma faptul ca olandezii de la Damen au dat in judecata Romania, aratandu-se in acelasi timp optimist in ceea ce priveste rezolvarea pe cale amiabila a disputelor...