Ce mai urmeaza dupa austeritatea facuta cu sula-n coaste?

Dupa ce, volens-nolens, fiii risipitori ai Europei au strans cureaua in draci cativa ani la rand, insasi Europa a inceput sa descopere ceea ce stiam demult, ca austeritatea nu e un hocus-pocus, aducator de buna stare si locuri de munca.

Insisi liderii europeni recunosc de la o vreme ca excesul de austeritate a redus consumul, a generat un plus de somaj si priveaza statul de incasarile la buget, strict necesare pentru a-si plati propriile obligatii.

Nu avem o solutie clara

Poate ca respectivii lideri ar fi pus batista pe tambal, vazand efectele austeritatii, daca nu incepea sa fiarba cazanul: ca o fatalitate, apar convulsiile sociale, resimtite deja in Grecia, Spania si in alte locuri.

Partea rea este ca un model - fie el chiar si german - gandit intr-un cabinet de experti la Bruxelles poate pica nitel cam ca nuca-n perete prin economiile "periferice", obisnuite sa functioneze fiecare dupa propriile traditii.

Partea si mai rea este ca modelul a si picat ca respectiva nuca pe ici, pe colo, iar oficialilor locali nu le spune nimeni solutia clara, capabila sa dreaga busuiocul. E drept ca asteptam un summit european la 22 mai, dar nu o data s-a intamplat ca, intalnindu-se sefii de state si de guverne, sa ne pomenim ca, in loc de solutii, concluzia comuna este ca mai trebuie inca un summit, peste vreo luna-doua.

In acest context, cresc ingrijorarile, dar si neincrederea. Intr-un interviu publicat in La Libre belgique, premierul belgian Di Rupo isi exprima foarte plastic propria parere: "Austeritatea dauneaza grav sanatatii".

Pedalele si ghidonul tandemului fanco-german

Spania si Italia nu prea reusesc sa contabilizeze roadele masurilor de austeritate, iar executivul francez lupta din greu in fata glasurilor din propriul partid socialist, nemultumit de tandemul economic franco-german.

Poate ca, dintre toate nemultumirile zonale, aceasta din centru este cea mai nelinistitoare, iar oficialii guvernului incearca sa calmeze spiritele, chiar daca nici ei n-au solutii.

Premierul Jean-Marc Ayrault declara sambata ca "prietenia franco-germana este esentiala pentru a impulsiona proiectul european si a gasi drumul care sa duca la crestere", iar ministrul pentru afaceri europene, Thierry Repentin, atragea atentia ca Franta si Germania sunt intr-un tandem, iar tandemul nu inseamna ca unul sa apese pe pedale, iar celalalt sa tina de ghidon, potrivit La Tribune.

Toate aceste declaratii sunt replici la numeroasele voci foarte incomode din partidul socialist, care incearca sa impinga propriul guvern si chiar presedintia spre o confruntare cu Berlinul, poate convenabila pentru imaginea lor politica, dar sigur dezavantajoasa pentru treburile economice.

Are America solutie pentru Europa?

De altfel, oficialii francezi arata ca tara lor n-are decat doua solutii: ori ramane consecventa principiilor prin care a colaborat pana acuma cu economistii germani, ori se face ambasadoarea celor din sudul continentului, care au scapat haturile propriilor lor tari si acum le dau sugestii altora.

Pe de alta parte, bantuie intr-o buna parte a continentului senzatia ca am ajuns in faza cand se cere un tap ispasitor al celor ce se petrec, iar acest tap este numai Germania. Grupurile extremiste si pescuitorii in ape tulburi atata asteapta.

Chiar daca este greu sa deosebesti interesele politice de bunele intentii ale economisitilor, vede si un miop ca, in timp ce Europa s-a zbatut cu masurile sale de austeritate, ajungand acolo unde ne aflam, Statele Unite au preferat sa se axeze pe cresterea consumului, ajungand iarasi acolo unde se vede.

Desigur, nu intamplator, constatam ca rezultatele masurilor americane s-au dovedit mai eficiente. Asta nu pune la colt Germania cu austeritatea ei, dar a permis Europei sa descopere lacunele austeritatii generalizate.

Problema insa nu este ce am descoperit pana acum, ci mai curand ce avem de gand sa facem de aici incolo. Raspunsul stupefiant al oficialilor UE pare sa fie acesta: facem stanga-mprejur.

Se impun masuri mai complexe si cat se poate de serioase, pentru ca, din pacate, nu trebuie sa fii nici economist, nici expert, ca sa observi ca stanga-mprejur nu este solutia cea mai potrivita, ca sa ajungi departe.

De ce legea păcănelelor nu poate avea un impact real: ”E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor”

În 2022, piața de jocuri de noroc din țara noastră era considerată ca având cea mai mare rată de creștere din Europa de Est, mai ales în contextul în care, în România, numărul sălilor...

ToddyCat, hackerii care vizează organizații guvernamentale și militare. Cum își obțin informațiile

Kaspersky, compania rusă de securitate cibernetică, a raportat recent activitățile unui grup de hackeri numit ToddyCat, care vizează organizații guvernamentale și militare din regiunea...