Cum vedea FMI economia Ungariei cand a creditat-o cu 12 miliarde euro?

Duminica, 29 Martie 2009, ora 14:01
2095 citiri
Cum vedea FMI economia Ungariei cand a creditat-o cu 12 miliarde euro?

In toamna lui 2008, atunci cand Ungaria a negociat imprumutul cu FMI, cel mai pesimist scenariu al institutiei internationale indica o contractie anuala a economiei cu doar 1% si deficite bugetare si de cont curent de 2,6% din PIB, respectiv 2%.

Fondul Monetar International a aprobat pentru Ungaria un acord stand-by in valoare de 12,3 miliarde euro, la care se aduga un pachet financiar de 6,5 miliarde euro de la Uniunea Europeana, plus cateva sute de milioane euro de la Banca Mondiala.

In urma cu doua zile, James Morsink - seful misiunii FMI in Ungaria, estima o crestere a deficitului bugetar pana la 2,9% din PIB, de la 2,7% cat si-a planificat Guvernul, in conditiile in care autoritatile vor fi obligate sa sporeasca cheltuielile cu protectia sociala pe masura ce criza se va adanci.

Potrivit estimarilor, 80% din acest deficit va fi realizat in primul trimestru, perioada in care incasarile nu vor depasi 20% din totalul anticipat pentru 2009.

Spre deosebire de Ungaria, viitorul Romaniei este vazut mult mai negru de catre reprezentantii FMI, care au luat ca baza de negociere pentru acordul de finantare un scenariu pesimist cu o scadere economica de 4% si un deficit de 4,6%.

Cu doar o luna inainte sa trimita la Washington si Bruxelles scrisoarea de intentie pentru contractul de imprumut extern, PDL si PSD au aprobat in Parlament un buget pe care acum trebuie sa-l revizuiasca total deoarece a fost construit intr-o maniera extrem de optimista - crestere economica 2,5% si deficit bugetar 2%.

In timpul negocierilor cu FMI, autoritatile maghiare sustineau semnarea acordului nu ca pe o necesitate, ci ca pe o "solutie la care se va apela in ultima instanta", asa cum declara si autoritatile de la Bucuresti in prezent.

Intre timp, Ungaria a tras prima transa de 5 miliarde euro de la FMI, bani pentru care a trebuit sa majoreze cu cate trei puncte procentuale atat impozitul pe profit, care a urcat astfel de la 16% la 19%, cat si taxa pe valoare adaugata, care a ajuns la 23%.

Tot la capitolul masuri fiscale, Executivul de la Budapesta pregateste o majorare a accizelor pentru tigari, alcool si carburanti, lucru pe care Cabinetul Boc l-a facut deja prin devansarea cu un an a programului de crestere a accizelor convenit cu Uniunea Europeana.

Pentru a putea reduce cheltuielile din sectorul bugetar cu 300 miliarde forinti, aproximativ un miliard de euro - asa cum a cerut FMI, guvernul maghiar a decis inghetarea salariilor si suspendarea acordarii celui de al 13-lea salariu. Deoarece a indeplinit conditiile impuse initial, FMI a acordat dreptul Ungariei sa traga si a doua transa de 2,5 miliarde euro din linia de credit cotractata in octombrie.

Letonia, a doua tara membra UE care a fost sprijinita financiar printr-un acord cu FMI, a fost nevoit sa adopte un plan de masuri anticriza care prevedea reducerea salariilor din sectorul public cu 15%, sa creasca TVA-ul de la 18 la 21% si sa majoreze alte cateva taxe si impozite. In cazul lor, negocierile cu FMI au pornit de la un scenariu pesimist cu o comprimare a economiei cu 1 pana la 2% si un deficit bugetar mai mic de 2%.

Dupa inrautatirea situatiei, pe care nici macar pesimismul FMI nu a luat-o in calcul, prognozele s-au schimbat in -4,8% crestere economica si 5% deficit bugetar, ca mai apoi sa fie revizuite din nou de autoritatile letone, in urma cu cateva zile, la -10,4% crestere economica si deficit de 7%.

Modificari de taxe si impozite?

La Bucuresti nu s-a pus inca serios problema unor modificari de taxe si impozite, dar a inceput sa se vorbeasca de necesitatea unei scaderi graduale a cheltuielilor cu salariile din sectorul public si despre renuntarea la o serie de sporuri de care beneficiaza functionarii publici.

Tot mai des se vorbeste si despre o crestere semnificativa a somajului, in conditiile in care companiile aflate in subordinea statului au inceput deja sa recurga la disponibilizari masive, iar societatile private continua sa se confrunte cu probleme financiare pe fondul accesului limitat la finantarile bancare si a scaderii cererii.

Desi anticipeaza ca numarul somerilor va ajunge la 800.000 pana la sfarsitul anului, Guvernul s-a limitat doar la a identifica sectoarele din economie care au "disponibilitatea" de a absorbi o parte din someri, dar fara a prezenta un plan prin care s-ar putea pastra locurile de munca.

In comparatie, Ungaria a redus cu 5% taxele pentru IMM-uri si a micsorat cu doua puncte procentuale nivelul taxelor aferente castigurilor salariale in incercarea de a opri cresterea somajului.

Citeste si:
Recurs la memorie - pe urmele constituției fesenisto-securiste ediția 1991
Recurs la memorie - pe urmele constituției fesenisto-securiste ediția 1991
A intrat în abecedarul politic faptul că Antonie Iorgovan a fost „părintele Constituției“ postdecembriste. Iliescienii îl socotesc și acum ca fiind un geniu al comisiei constituționale....
De ce ne conduc proștii?
De ce ne conduc proștii?
Pentru că mediocritatea a devenit... sub-mediocritate, urmare a scăderii vertiginoase a nivelului educației reale.Grav și deranjant în societate este când pe curba distribuției gausiene a...
Sursa: Ziare.com