Principala problema a lumii economice de astazi este faptul ca economia globala nu creste suficient de repede, spre a crea locurile de munca, pe care le asteapta zeci de milioane de someri de pe intreaga planeta.
Fiecare isi are performantele sale
Cresterile la nivel mondial sunt asteptate sa se situeze la 3,3% in anul curent si la 4% in anul viitor, ceea ce ar fi satisfacator daca acestea nu s-ar arata foarte diferentiat pe ariile geografice, noteaza La Tribune, citand constatarile directorului adjuct al FMI, Naoyuki Shinohara.
Economiile de succes din tarile emergente asiatice se asteapta in acest an la o crestere medie de 7,1%, iar cele subsahariene din Africa prelimina o crestere de 5,6%.
In acest timp, Statele Unite considera ca fac un mare efort pentru recuperarea stagnarii din anii trecuti, cand tintesc o crestere de 2%, iar Europa este atat de nesigura pe ea insasi, incat ne putem astepta si la cresteri negative.
Pe intreaga zona euro, statisticile recente arata ca somajul a depasit nivelele anterioare, inregistrand 12,1%. Raul cel mare este insa ca si in Europa fenomenul somajului se distribuie foarte diferit pe ariile geogafice, demonstrand ca, sub acest aspect, fenomenele economice nu au o coordonare orchestrata central.
Grecia a depasit 27,2%, Spania 26,7%, Portugalia 17,5%. Pe de alta parte, somajul in Germania este de 5,4% (in februarie), in Austria 4,8%, in Elvetia 3,2% iar in Norvegia 3,6%, potrivit La Tribune.
Acestea doua din urma state se arata foarte perfomante fara sa fie nici membre ale UE, nici parte din zona euro. Sunt prospere fara ajutorul cuiva.
Rezulta ca o coordonare deficitara contracareaza avantajele create prin unirea fortelor economice ale unor state europene si fiecare din ele se descurca sau se impotmoleste, dupa caz.
Cea mai scumpa benzina la pompa
Revenind la Norvegia, care nu face parte din UE, acolo atrage atentia faptul ca somajul este aproape inexistent. Explicatia nu trebuie cautata mult: tara se autoadministreaza economic si financiar, fara sa fie supusa unor constrangeri cu privire la plata datoriilor sale.
Ca urmare, Norvegia nu si-a impus un program de austeritate, n-a determinat reducerea consumurilor si in consecinta n-a generat somajul printr-o politica economica neinspirata.
Desigur, Norvegia este un caz aparte. Ea dispune de resurse naturale, la care nici nu s-ar fi gandit cu cateva decenii in urma. Resursele ii aduc bogatii, iar statul reuseste sa-si incaseze corect drepturile ce-i revin prin taxe, impozite si redevente. Rata coruptiei este acolo una din cele mai scazute.
Dar, pe de alta parte, trebuie sa recunoastem ca la Oslo nu este acelasi lux ca la Abu Dhabi. Salariile sunt moderate, iar preturile mai ridicate decat in multe tari europene, pe seama taxelor si a accizelor. Fara sa le impuna cetatenilor programe de austeritate, statul are rezerve suficiente, ca sa faca fata oricarui soc economic: veniturile la stat sunt printre cele mai ridicate din Europa.
Este destul sa mentionam ca in aceasta tara, care dispune de propriile sale resurse petroliere, pretul benzinei la pompa este mai ridicat decat in oricare alt stat de pe continent.
Am auzit semnalul, dar n-am vazut inca solutia
Prosperitatea norvegianului de rand n-ar fi fost posibila fara avutia pe care o acumuleaza si o manuiste statul. O vorba spune ca e absurd un stat bogat cu oameni saraci, dar ar fi si mai de neconceput oameni bogati, intr-un stat sarac. Exemplul Ciprului o dovedeste.
In ultimele luni, oficialii Uniunii Europene au constientizat faptul ca politica austeritatilor severe duce la exacerbarea somajului. S-a dat deci semnalul pentru un fel de liber la consum.
Din pacate, atat expertii, cat si oficialii bajbaie. S-a dat semnalul, dar nu s-a spus nici cum, nici cat, nici unde. Semnalul singur este ceva foarte putin. Daca oficialii Europei lucreaza in acest moment pe rupte la un program atotcuprinzator pentru relansarea consumurilor in limite rezonabile, inseamna ca am pornit totusi pe drumul bun in ceasul al treisprezecelea.
Daca nu, inseamna ca degeaba am dat in ceasul al doisprezecelea ordinul "la loc comanda, cu austeritatea", intrucat fiecare isi va face propria interpretare, iar dupa un timp va cere sa fie ajutat, pentru ca s-a cam incurcat.