Grecia se pregateste de electrosocuri, Europa de o mare inflatie

Am intrat si in luna octombrie. Se apropie momentul in care Grecia ar putea inceta platile externe si interne, adica sistarea platilor catre creditorii sai externi si, totodata, sistarea platilor catre furnizorii interni, precum si a salariilor bugetarilor si a pensiilor. Cum liderii greci si cei europeni refuza in continuare, dogmatic, alternativa iesirii Greciei din zona euro, FMI, Banca Centrala Europeana (BCE) si G-20 au reluat discutiile privind un "mare plan de salvare".

Grecia are sanse infime de a fi salvata in interiorul zonei euro, iar moneda comuna europeana risca sa intre in vrie, daca politicienii europeni se vor incapatana, in continuare, sa refuze evidenta.

Ministrul grec de Finante, Evangelos Venizelos, declara aproape zilnic ca "Grecia va face orice sacrificiu necesar" pentru a-si mentine pozitia de membra a euro-zonei. Grecii insisi sunt fundamental contradictorii, ceea ce-i face dificil de "salvat": doua treimi din populatie doreste mentinerea tarii in euro-zona, dar 90% resping violent idea unor sacrificii suplimentare.

"Marele plan de salvare" schitat de FMI, BCE si G-20, dupa (re)consultarea "pacientului" grec, prevede reducerea (probabila) cu 50% a datoriilor Greciei fata de creditorii privati occidentali, "extinderea" Fondului European de Stabilitate Financiara (FESF) de la 440 la 2000 de miliarde de euro si "recapitalizarea" principalelor bancii din Franta si Germania aflate in dificultate ca urmare a "expunerii" mari fata de Grecia.

BCE nu are precedent in istoria monetara si fiscala a omenirii. Este o banca de emisie centrala fara tara. UE nu este un stat, nici macar o confederatie, dar s-a dotat cu o astfel de banca. Politicienii europeni nu au reusit sa-si convinga popoarele de necesitatea fuzionarii intr-un singur stat, asa ca au luat-o inainte cu moneda unica si banca de emisie centrala.

Nefiind banca unui stat, BCE nu dispune de parghii administrative de recapitalizare cu bani deja emisi. Doreste, in schimb, sa obtina dreptul de a emite si vinde obligatiuni, controversatele "eurobonduri".

Germania a rezistat pana acum cantecelor de sirena ale sustinatorilor aceastei variante, prezentata inselator ca "singura" capabila de a rezolva criza datoriilor suverane din Europa. Si a avut dreptate: din momentul in care prima "obligatiune de stat fara stat" ar fi inceput sa fie tiparita, ultima reduta de autonomie politica a Berlinului fata de "baietii destepti" de la Bruxelles si din reteaua bancara europeana s-ar fi prabusit.

Odata ce BCE ar fi emis "eurobonduri", acestea ar fi atras, in solidar, garantiile de stat ale tuturor celor 17 state ale euro-zonei. O banca ar fi anulat astfel optiunea legala a 17 state suverane de a se retrage din UE, inainte ca toate "obligatiunile comune" sa fie reascumparate.

Majoritatea europenilor, mandri ca tarile lor au fost "admise" in euro-zona, probabil ca nici nu stiu cat de aproape le-a trecut glontul de ureche. Au fost la un pas de a intra intr-o Uniune din care nu s-ar mai fi putut iesi. Un fel de URSS a secolului 21, fara KGB si Gulag, dar mult mai eficienta in recuperarea banilor de la datornici. Iar doamna Angela Merkel a regretat probabil de mai multe ori, pe parcursul ultimelor luni, momentul in care a decis sa intre in politica.

BCE a trebuit sa se consoleze, temporar, cu o singura optiune: emiterea de moneda. Si nu vorbim de maruntis. Circa 1.500 de miliarde de euro vor fi necesare pentru a "extinde" lichiditatle FESF. I

n paranteza fie spus, FESF a fost o "smecherie" la care statele UE au recurs in 2010, pentru ca legislatia europeana nu permite BCE sa intervina, direct, pentru a recapitaliza statele euro-zonei afectate de grave deficite bugetare. Pierderile bancilor europene cumuleaza deja alte 3500 de miliarde de euro. Nu toate se datoreaza "expunerii" pe Grecia, dar oricum am privi lucrurile, BCE va trebui sa emita, in cazul in care "marele plan de salvare" va fi aplicat, cel putin 3000 de miliarde de euro, dintr-un necesar total estimat la 5000.

Intr-un context economic precum cel actual din Europa, o astfel de emisie monetara nu poate insemna decat inceputul unei inflatii teribile. Ajungem astfel la esenta problemei. Grecia va fi "iertata", poate, de jumatate din datorii, fara a fi clar cum ar putea rambursa si cealalta jumatate. Creditorii sai privati din Occident nu vor pierde mai nimic: BCE ii va "recapitaliza", transferand costurile, prin inflatie, asupra tuturor europenilor.

Din punct de vedere strict strategic si politic, cancelarul german Angela Merkel a procedat corect. A acceptat sa "transfere" in sarcina contribuabililor germani o mare parte din dezastrul provocat, in "coproductie", de bancile private si guvernele succesive de la Atena, pentru ca alternativa ar fi fost si mai tragica si ar fi echivalat cu renuntarea, probabil ireversibila, la suveranitatea nationala.

Asta nu inseamna insa ca Grecia va putea fi mentinuta in euro-zona, sau ca FESF, supradimensionat cu "steroizii inflationisti" ai BCE va fi in stare sa gestioneze situatiile din Italia si Spania, cand "dansul" va incepe. "Muzica" de aude deja.

In schimbul acestui "favor", guvernul de la Atena va implementa urgent masuri dure. Printre acestea, noul impozit pe proprietati, din care statul grec spera sa colecteze, pana la sfarsitul anului, 2 miliarde de euro. Un mizilic prin comparatie cu datoria externa, redusa sau nu cu 50%.

Pentru un apartament de pana la 80 de merti patrati, intr-un cartier "mediu", proprietarii greci vor trebui sa plateasca, pana la sfarsitul lui 2011, aproximativ 700 de euro. Pentru proprietati mai "interesante", sumele vor fi mult mai mari. Mai mult, noul impozit va fi incasat pe factura de electricitate: cine nu plateste, isi ia adio de la curentul electric din aceasta toamna.

Vestitorii noului Ev Mediu vor fi electrosocurile, in cazul Greciei, si o mare inflatie, pentru toata Europa.

Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023. România, in schimb, se numără printre ţările membre in...

Criza mondială lovește cu putere toate țările. Câți bani vom pierde întrece orice închipuire

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată...