Avem sau nu nevoie de un nou imprumut de la FMI?

Desi nu au pus inca in practica nici una dintre masurile de austeritate severe pe care le-au tot anuntat, politicienii se intrec deja in declaratii privind necesitatea sau inutilitatea unui nou imprumut de la Fondul Monetar International.

Pentru a reduce cheltuielile si a avea, astfel, bani pentru supravietuirea economiei, dar si pentru plata obligatiilor de stat, Guvernul Emil Boc s-a angajat sa taie salariile cu 25 la suta si pensiile cu 15 la suta, pe langa disponibilizari si reducerea si a altor ajutoare sociale.

Prin aceste masuri, se spera ca deficitul bugetar sa nu treaca de 6,8 la suta, in acest an, acesta fiind unul dintre cele mai importante aspecte ale acordului cu FMI si una dintre conditii pentru a ne primi, in continuare, transele din partea institutiei financiare, dar si a Bancii Mondiale si Comisiei Europene.

Pe fondul initierii unei motiuni de cenzura, tocmai din cauza masurilor considerate de Opozitie prea dure si prea ineficiente, si al protestelor masive, nimic pare sigur sau, cel putin, realizabil.

Insa ce motive au unii politicieni sa afirme ca Romania are nevoie de un nou imprumut FMI, luand in considerare ca nu s-a luat nici o masura pentru a incerca, macar, sa obtinem banii prin alte metode?

Cel care a dat tonul noii runde de declaratii contradictorii este ministrul de Interne, Vasile Blaga. Potrivit spuselor sale, Romania ar avea nevoie de un nou imprumut de la FMI. De altfel, ministrul a declarat ca regreta ca nu s-au luat aceste masuri de austeritatea in 2009, insa a scuzat acest lucru prin faptul ca "prognozele nu duceau in aceasta directie".

De asemenea, Blaga a declarat ca un nou imprumut de la FMI ar furniza "o umbrela" necesara investitiilor.

Pe de alta parte, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, si reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanesescu, au tinut sa-l contrazica pe ministrul de Interne.

Potrivit primului, Romania ar trebui intai sa implementeze actualul imprumut, si apoi sa discute de unul suplimentar. De asemenea, Tanasescu crede ca Romania ar trebui sa evite un acord ce ar presupune un nou credit, una dintre solutii fiind un acord stand-by, ce presupune ca FMI sa ne "ajute" la lucruri precum reformele structurale, consolidarea fiscala si intarirea sistemului financiar.

Ce face Guvernul cu banii

In primavara anului 2009, guvernantii au reusit sa "convinga" Fondul Monetar International, Uniunea Europana si Banca Mondiala sa ofere Romaniei un imprumut de 19,95 de miliarde de euro, aceasta fiind cel mai mare imprumut din istorie.

Din partea FMI, Romania ar urma sa primeasca, pana la incheierea acordului, suma de 12,95 de miliarde de euro.

Va intrebati ce s-a intamplat cu banii deblocati de fond pana in prezent? Potrivit ministrului Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, acestia s-au dus fie in visteria ministerului pe care il conduce, pentru plata obligatiilor, fie la BNR, pentru rezerva.

"Nu exista o eticheta pe fiecare dolar sau euro", a spus Vladescu, marti dimineata, adaugand, totusi, ca stie foarte bine cum au fost distribuiti banii, cati s-au dus la pensii, cati la salarii si asa mai departe.

Prin taierea salariilor, pensiilor si a altor ajutoare de stat, Guvernul Boc vrea sa economiseasca 2,2 miliarde de euro. Avand in vedere, totusi, ca, in 2009, cheltuielile cu personalul s-au ridicat la aproximativ 11 miliarde de euro, cele 2,2 miliarde nu par a ajuta prea mult, chiar daca se recurge si la disponibilizari.

Pentru a-si suplimenta veniturile, ministrul Finantelor a reusit sa vanda, luni, titluri de stat pe sase luni, in valoare de 80 de milioane de euro, la un randament de 6,75 la suta pe an, cu un sfert de punct procentual mai mult fata de ultima licitatie, desi analistii de la Reuters spusesera ca Romania va trebui sa plateasca mai mult pentru a atrage bani de la banci, din cauza faptului ca este perceputa ca avand un risc ridicat.

Un alt punct bun este si faptul ca rezervat Bancii Nationale a Romaniei este la nivel record, ceea ce ofera o oarecare stabilitate in ochii investitorilor straini.

Pe de alta parte, caderea unui guvern nu este niciodata un semnal bun pentru acestia, aducand rate de dobanzi mai mari pentru imprumuturile de stat, devalorizarea monedei nationale si o stare generala de teama privind "aventurarea" in mediul de afaceri.

Acest lucru se traduce prin scaderea investitiilor, diminuarea locurilor de munca si cresterea ratei somajului si o scadere drastica a consumului, printre altele.

Astfel, dintr-un anumit punct de vedere, un nou imprumut si-ar avea rostul. In schimb, degeaba primim bani de la creditori, daca nu reusim sa-i folosim pentru a stimula cresterea economica, statul roman ramanand, in caz contrar, un vesnic adolescent care se bazeaza doar pe banii dati de parinti.

Sony se pregătește să lanseze o versiune îmbunătățită a consolei PlayStation 5

Sony se pregătește să lanseze o versiune îmbunătățită a consolei sale de gaming, PlayStation 5 Pro, care ar urma să ajungă pe piață până la finalul acestui an. Noua consolă va...

Xiaomi se pregătește să lanseze modelul 14T Pro. Cu ce specificații vine

Xiaomi se pregătește să lanseze modelul 14T Pro, o variantă mai accesibilă a seriei sale flagship, care promite performanțe de top cu mici compromisuri pentru a menține prețul accesibil....