Cum va arata lumea dupa criza? Unde va fi Romania?

Vreti sa stiti cum va arata lumea pentru Romania dupa criza coronavirus? Uitati-va la imaginile miilor de sarmani romani inghesuiti pe aeroportul din Cluj pentru a pleca in Germania la cules de sparanghel.

12 curse charter spre destinatii din Germania - Berlin, Baden-Baden/ Karlsruhe, Dusseldorf au purtat peste 2.000 de oameni speriati de foame si de saracie pe ogoarele nemtilor intr-un gest de umilinta nationala suprema si niciun lider politic nu s-a ingrozit, niciunul nu a avut decenta sa plece capul si sa taca macar pentru o zi. Singurul lucru pe care l-au remarcat politicienii a fost ca cei 2.000 de romani nu au respectat distantele minime dintre ei prevazute de ordonantele sefului lui Arafat, cum s-o numi el.

De fapt, asta e viata care ni s-a oferit in ultimii 30 de ani: plecati si munciti in strainatate, plecati ca aici nu putem sa facem nimic! Niciun politician roman nu s-a aratat vreodata inspaimantat de faptul ca o treime din forta de munca nationala a plecat din tara. Si se pare ca tot asta e viata care ni se va oferi si de azi inainte.

Ne aflam, acum, in mijlocul unei mari incercari. Dar aceasta incercare este pentru intreaga planeta, cu deosebire pentru lumea occidentala, din care facem si noi parte. Hai sa lasam un pic emotiile la o parte si sa privim ce se intampla in lume: liderii nationali cu anvergura, cu viziune, deja lanseaza programe uriase de revenire a economiei dupa criza. Da, in vreme ce ai nostri citesc cu voce tremurata ordonantele pentru culesul sparanghelului nemtesc si comunicatele cu crimele comise la Suceava, altii isi mobilizeaza resursele pentru a reconstrui economia.

Daca vrem sa intelegem cum va arata lumea dupa criza coronavirus, ar trebui sa ne uitam la ce fac acum liderii americani, cei germani si cei japonezi. Si n-ar strica sa tragem cu ochiul si pe la unguri, la polonezi sau la cehi.

Administratia Trump a elaborat un plan de reconstructie bazat pe cheltuirea de catre guvernul federal a 2.000 de miliarde de dolari, la care se adauga cei 2.300 de miliarde de dolari recent anuntati de catre Federal Reserves: printre altele, 500 de miliarde de dolari pentru cumpararea de obligatiuni municipale (adica imprumuturi pentru orase), 600 de miliarde de dolari imprumuturi pentru companii cu mai putin de 10.000 angajati si 350 miliarde de dolari imprumuturi pentru micile afaceri (sursa: AICI ).

Japonia, a treia cea mai mare economie a lumii, aloca pentru revenirea din criza economica 992 miliarde de dolari, adica 20% din PIB. Guvernul japonez va suplimenta cheltuielile bugetare cu 62% (da, ati citit bine, cu 62%, 16,8 trilioane de yeni in plus)! Bani pe care ii va lua din emiterea de obligatiuni (14,5 trilioane de yeni) si emiterea de obligatiuni pentru constructii (2,3 trilioane yeni). 4 trilioane de yeni se vor distribui catre familiile cele mai afectate si 2,3 trilioane de yeni vor fi platite firmelor mici si mijlocii care au afacerile inchise sau sever afectate. (Sursa: AICI).

O fi remarcat oare cineva de la Bucuresti ca guvernul lui Shinzo Abe emite (si nu e prima oara!) "obligatiuni pentru constructii" - adica obligatiuni menite sa acopere cheltuieli destinate lucrarilor de infrastructura publica? Intreb retoric, desigur, raspunsul il vedem cu totii.

Germania, la randul sau, a adoptat un plan de 750 miliarde de Euro (cam 20% din PIB) pentru a putea reveni din dezastrul economic actual. Pentru prima oara dupa multi ani, Germania se va imprumuta, cu o suma destul de mare, 156 miliarde de Euro (cam 4% din PIB), atat de dispusa la efort financiar este Angela Merkel. Planul german prevede inclusiv intrarea statului in actionariatul firmelor esentiale, prin cumparare de actiuni (Sursa: AICI).

Dar hai sa venim si in regiunea noastra, in Estul Europei, in liga in care jucam si noi.

Ungaria, bunaoara, o tara de doua ori mai mica decat Romania si o economie cat 60% din economia noastra, mobilizeaza cam 30 miliarde Euro pentru compensarea efectelor crizei, ceea ce reprezinta 20% din PIB. Orban Viktor a anuntat inclusiv un fond strategic de 1,3 miliarde de Euro pentru investitii in infrastructura. (Sursa: AICI).

Polonia, cea mai mare economie a regiunii, o tara de doua ori cat Romania si o economie de doua ori si jumatate mai mare decat a noastra, arunca in lupta impotriva crizei economice nu mai putin de 47 de miliarde de Euro (aproape 10% din PIB). Din totalul celor 212 miliarde de zloti ai planului de iesire din criza, 30 de miliarde de zloti se vor duce in plata somajului tehnic, 7,5 miliarde in investitii in sistemul de sanatate, 70 de miliarde de zloti in intarirea sistemului financiar si 30 de miliarde de zloti in investitii in infrastructura. (Sursa: AICI).

Republica Ceha si-a asumat un plan de stimulare a economiei de o amplitudine nemaiintalnita in istoria tarii, de aproape 18% din PIB (aproximativ 50 de miliarde de dolari (Sursa: AICI).

Dar ia sa vedem ce plan are guvernul de la Bucuresti. Unul simplu, cu care, de altfel, nici nu ne-a surprins: sa faca lucruri usoare, ieftine si care sa nu puna in pericol procentele din sondaje.

Bugetul de combatere a crizei coronavirus anuntat pana acum la noi este unul pe masura viziunilor politicienilor nostri: pana in 10 miliarde de lei pentru plata somajului tehnic si maxim 15 miliarde de lei garantii pentru sustinerea creditarii IMM-urilor. Cam asta e tot, plus ceva bonificatii pentru plata taxelor la timp, pentru putinele firme care o mai pot face. Adica un total de vreo 25 de miliarde de lei, vreo 5 miliarde de Euro, adica sub 3% din PIB, cu banii de la Comisia Europeana inclusi aici. (Sursa: AICI).

Ce inseamna asta? Condamnarea la inapoiere si fixarea noastra in divizia ultima a Uniunii Europene pentru cateva decenii. Orice minte normala isi poate da seama ca, daca celelalte state membre UE (si in primul rand vecinii nostri) aloca pentru compensarea crizei sume de cateva ori mai mari decat Romania, companiile din acele state vor deveni si mai competitive decat erau, in raport cu noi. Ungurii si polonezii vor atrage si mai multe investitii decat noi si mai sofisticate. Aici viitorul suna cam trist: exodul celor instruiti si al celor neinstruiti va continua la fel ca si pana acum, medicii catre spitalele vestice si zilierii catre campurile cu sparanghel; companiile romanesti vor fi din ce in ce mai putine si mai slabite. Numai politicienii vor prospera, alaturi de favorizatii sortii: beneficiarii pensiilor si salariilor speciale.

Oare chiar nimeni sa nu priceapa la Bucuresti ca orice dolar pe care Ungaria sau Polonia il investeste si noi nu inseamna, de fapt, o diferenta de zeci de dolari in salarii, o diferenta de zeci de procente in nivel de trai? Cum se face oare ca din 7 partide parlamentare niciunul nu are o viziune pentru iesirea din criza? Niciunul nu propune un plan coerent, bazat pe o terapie de soc si pe mobilizarea unor resurse la fel de mari precum pierderile generate de virusul din Wuhan. Pentru ce mai facem alegeri la fiecare patru ani, daca toate partidele din parlament nu traiesc decat pentru a-si incasa subventiile de 100 de milioane de Euro?

Guvernul Romaniei pare coplesit de o crestere cu 20 de miliarde de lei a cheltuielilor publice si de o scadere cu 12-13 miliarde de lei a veniturilor. (Sursa: AICI). Da, asta inseamna o crestere a deficitului bugetar cu 3 procente din PIB. Da, situatia e grea. Dar cine a intocmit acest buget "cu spatele la zid"? Se plang guvernantii ca peste 80% din cheltuieli sunt fixe (salarii, pensii, asigurari de sanatate, cheltuielile curente ale armatei bugetare, plata datoriilor). Dar oare cine a propus si a votat acest buget? Au lasat guvernele PSD-ALDE un buget cu deficite mari si cheltuieli imposibil de sustinut? Da, dar de ce guvernele "de dreapta" care au venit dupa noiembrie 2019 nu au schimbat fundamentele unui buget prost gandit si catastrofal executat?

Simplu: cotrobaitul dupa voturi prin cele mai ascunse unghere ale tarii dauneaza grav economiei. Guvernantii n-au avut curaj sa spuna ca nu se pot creste pensiile cu 40% din septembrie pentru ca le suradeau voturile amaratilor de pensionari. Guvernantii n-au avut curaj sa reduca pensiile speciale care ne costa aproape un procent din PIB pentru ca isi doreau voturile militarilor si politistilor si pentru ca le era frica de magistrati si sereisti sa nu se apuce cumva sa aplice legile chiar si in cazul politicienilor. Si da, guvernantii n-au avut curaj sa renunte la masina de tocat bani numita PNDL, pentru ca numai asa pot transfera primarii din trupa Chirica-Negoita de la Pesedeu la Peneleu.

Dar hai sa presupunem ca tandemul Ludovic Orban-Florin Citu ar fi lovit peste noapte de o strafulgerare de patriotism si ar capata o viziune pentru Romania. Sa presupunem ca ar vrea sa demareze un plan de iesire din criza macar pe masura celor ale vecinilor nostri. Sau ca ar citi macar titlul din scrisoarea prin care liderii celor mai mari asociatii de afaceri din tara ii anunta ca economia romaneasca are nevoie de o interventie de pana la 15% din PIB, adica in jur de 30 de miliarde de euro (Sursa: AICI). De unde ar lua banii de care ar avea nevoie pentru ca Romania sa nu ramana iarasi cu un pas in spatele Ungariei si Poloniei? Deocamdata singurele surse de bani pentru imprumuturile modeste pe care le face guvernul raman bancile romanesti. Guvernul nu are curaj sa emita obligatiuni pe pietele internationale si se margineste la a lua mici credite, din ce in ce mai scumpe, de la bancile cu capital romanesc. Si nici aici lucrurile nu merg prea bine. De exemplu, la primele licitatii din aprilie, ministerul de finante a vrut sa imprumute 1 miliard de lei si s-a ales cu doar 600 de milioane de lei. Apoi s-a mai ales cu inca cateva sute de milioane pe cinci ani la o dobanda pe care o platea inainte pentru scadente de doua ori mai lungi. (Sursa: AICI).

De ce nu incearca guvernul sa se imprumute de pe piata internationala sau de la FMI? E foarte simplu: vrea sa evite sa i se puna conditii. Daca ar face-o, ar trebui sa anunte amanarea cresterilor de pensii, concedierea catorva sute de mii de angajati la stat, privatizarea pe bursa a unor pachete de actiunii ale marilor borcane cu miere din care se hranesc guvernantii (Portul Constanta, Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica etc.). Si asta ar costa foarte multe voturi. Voturi pe care guvernul nu vrea sa le piarda sub nicio forma.

Si-atunci, care e mareata strategie de iesire din criza pe care o are clasa politica de la Bucuresti? Trasul de timp si trimiterea in Germania a culegatorilor de sparanghel. Mici carpeli, combinate cu toaletele spectaculoase ale doamnei Raluca si cu apelurile presedintelui la diaspora sa nu vina acasa anul acesta. Poate-poate o tinem asa pana la alegeri, ne voteaza si pensionarii si bugetarii si cei cu pensii speciale si cei adusi de Chirica si Negoita la vot. Poate-poate vom trimite cateva mii de amarati si la cules de capsuni, poate-poate vine vara si moare virusache, cine stie? Mai scriem cu oi "Bucovina" pe dealuri, mai dam o sticla de ulei gratis, reteta e verificata de zeci de ani.

Autostrazi? Cai ferate? Centrale electrice? Irigatii? Spitale regionale? Universitati si scoli bune? Astea sunt produse de lux, inventate de nemti si olandezi, pentru cei bogati. Numai un regim dictatorial precum cel alui Orban Viktor poate sa sileasca poporul sa lucreze la autostrazi, noi suntem dedicati valorilor democratice. Pana la urma, de ce am mai intrat in UE? Nu pentru a primi gratis cateva miliarde?

De fapt, sensul existentei noastre a fost deturnat in ultimii 30 de ani si, mai cu seama, sensul integrarii noastre euro-atlantice a fost deturnat in ultimii 30 de ani. Noi, romanii, am intrat in Uniunea Europeana pentru a putea avea aici autostrazi, cai ferate de mare viteza, centrale energetice, petrochimie si alte industrii importante. Ne-am ales in schimb cu aproape 5 milioane de oameni plecati sa construiasca autostrazile altora si sa produca mancarea altora. Fiecare politician care s-a aflat la conducere in ultimii 30 de ani are partea sa de vina, fiecare a stiut si a tacut.

Cum arata Romania astazi? O tara care importa electricitate, desi are in pamant sute de miliarde de metri cubi de gaze, o tara care isi importa carnea de porc, desi produce cel mai mult porumb din Uniunea Europeana. Cam asa aratam.

Iata ca cineva a fundamentat stiintific pana si degradarea care s-a instalat in mintea noastra. Dupa un varf al coeficientului de inteligenta (IQ) atins in 1989, astazi ne aflam pe la nivelul anilor 70:

Suntem mintiti de 30 de ani ca nu putem sa ne dezvoltam ba din cauza nemilosului deficit impus de FMI, ba din cauza Uniunii Europene. Trei generatii de politicieni ne tot vand minciuni de treizeci de ani si au creat o mitologie oficiala care acopera toata tara intr-o panza de neadevar. Ba ca nu ii lasa acordurile stand-by, ba ca nu ii lasa Comisia Europeana, tot timpul au inventat scuze, care mai de care mai penibile, pentru a nu face nimic si pentru a demola ceea ce functiona.

Ni se vinde de catre menestrelii de partid si de stat ideea prosteasca ca avem, totusi, o clasa politica responsabila, atasata de ideile euro-atlantice si ca, de fapt ei au implinit idealul intrarii in NATO si UE. Hai sa fim seriosi! In NATO si UE au intrat si polonezii, si ungurii, si cehii, si slovacii si balticii, ba chiar si vecinii nostri bulgari. Dar cum se face oare ca ungurii au construit peste 1500 km de autostrazi (de doua ori mai mult decat noi), polonezii au construit peste 3000 de km de autostrazi (de patru ori mai mult decat noi), iar politicienii nostri se tot impiedica de gandacei cand sa faca si ei cateva sute de km de autostrada? Sau cum se face ca ungurii produc de patru ori mai mult decat noi in petrochimie, polonezii de 15 ori mai mult decat noi, iar noi ne premiem austriecii care ne taie petrochimia? Asa ca, dragi romani, nu la FMI sau la UE trebuie sa cautam explicatia subdezvoltarii noastre, ci la sutele de politicieni autohtoni, incapabili sa priceapa ce tara au pe mana si cum trebuie ea condusa.

Las, la final, o lista cu proiectele prioritare, care ar trebui finantate de catre orice guvernanti decenti, poate cineva o va citi vreodata:

- Autostrada Pitesti-Sibiu, 1,5 miliarde de Euro

- Autostrada Comarnic-Brasov, 1,5 miliarde de Euro

- Autostrada Iasi-Bucuresti, 3 miliarde de Euro

- Drumul expres Craiova-Pitesti, 800 de milioane de Euro

- Calea ferata de mare viteza Bucuresti-Cluj Napoca, 8 miliarde de Euro

- Calea ferata de mare viteza Bucuresti-Iasi, 5 miliarde de Euro

- Calea ferata de mare viteza Bucuresti- Craiova, 2 miliarde de Euro

- Trei institutee oncologice mari (Bucuresti, Cluj-Napoca si Iasi) si trei institute cardio-vasculare mari (tot la Bucuresti, Cluj-Napoca si Iasi), 2 miliarde de Euro

- Sase universitati in primele 1000 din lume, 150 de milioane de Euro

- Exploatarea de catre Romgaz a resurselor de gaze din Marea Neagra si generalizarea alimentarii cu gaze pentru tot teritoriul

- Doua noi centrale electrice pe gaze cu o putere instalata de cate 800 Mw si doua noi reactoare nucleara cu o putere instalata de cate 1000 Mw.

Cu 20-25 de miliarde de Euro am putea avea o tara cu mult mai buna.

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Avocat celebru, speriat de introducerea banilor care expiră, pe model chinezesc: „Am zis că nu se poate, dar se va întâmpla din 2030"

Sergiu Vasilescu, unul dintre cei mai cunoscuți avocați din România, specializați în fiscalitate, respectiv în crypto, avertizează cu privire la pericolul iminent cu care se vor confrunta...

România, a șasea cea mai scumpă energie electrică pentru consumul casnic din UE, calculat la standardele puterii de cumpărare

România a raportat în a doua parte a anului trecut un preț la energie electrică pentru uz casnic de 19,1 euro la 100 kWh, între ultimele cinci cele mai reduse din UE. Pe de altă parte,...