Pe cand urmatoarea criza economica?

Cu zece ani in urma, pe 15 septembrie 2008, avea loc prabusirea bancii de investitii Lehman Brothers, cu active de peste 680 de miliarde de dolari si 26.200 de angajati.

A urmat o perioada de turbulente pe pietele financiare, in prim plan fiind bancile si firmele de asigurari, de scadere a activitatii economice si un mare sentiment de neincredere in investitii.

Refugiul investitorilor s-a indreptat catre metalele pretioase si monedele de refugiu, in special francul elvetian. Guvernul american a luat imediat masuri demarand programul TARP (3 octombrie 2008), prin care a cumparat activele toxice din sectorul financiar pentru asigurarea capitalului necesar functionarii sistemului financiar.

Au fost alocate 700 de miliarde de dolari, din care s-au cheltuit 431 de miliarde. Interesant este ca, la inchiderea programului, in 2014, activele TARP au fost vandute catre fondul Ally Financial, obtinand un profit de 15,3 miliarde de dolari.

Guvernele europene au actionat si acestea pentru salvarea institutiilor financiare, asigurand stabilitatea financiara a bancilor nationale. La nivelul Uniunii Europene nu a existat un "club deal" de salvare a sectorului financiar, singura interventie coordonata de catre Banca Centrala Europeana, tarzie de altfel, fiind programul "Quantitative Easing" - relaxarea cantitativa, prin care s-au achizitionat, de catre BCE, obligatiuni guvernamentale in schimbul injectiei de lichiditati.

Semnele crizei din 2008 si ce facea Romania

Sigur, semne ale crizei au existat inainte de septembrie 2008, spre exemplu, la jumatatea lui 2007 a existat un episod de crestere rapida a dobanzilor pe termene scurte (in special overnight), iar o parte din fondurile de investitii si-au inghetat operatiunile sau au intrat in faliment. Bancile centrale au intervenit prin injectia a sute de miliarde de dolari pentru a calma pietele si a restabili increderea. Un alt episod este falimentul bancii Bear Sterns, preluata de JP Morgan in martie 2008.

Spre deliciul dvs., al cititorilor, voi aminti care erau declaratiile oficialilor romani la finalul lui 2008, mai precis premierul Calin Popescu Tariceanu (vajnic incriminator al Statului Paralel si al interventiilor straine) spunea ca "Raspunsul este clar nu, (criza financiara internationala - n.red.) nu va avea efecte asupra economiei si asupra cetatenilor".

In aceeasi perioada, octombrie 2008, guvernatorul Mugur Isarescu ne spunea: "Criza financiara nu afecteaza in mod direct Romania. Exista insa efecte indirecte ce ar putea aparea."

La finalul anului 2008, Romania incheia cu o crestere economica record de 7,3%, dar si cu al treilea deficit din Uniunea Europeana, 5,4%, cu niste cheltuieli foarte mari angajate si cu o economie care se ridicase in special pe baza consumului si tranzactiilor imobiliare prin prisma cresterii creditarii.

Spre exemplu, intre decembrie 2007 si decembrie 2008, cheltuielile curente au crescut cu 26,5%. iar cele de personal cu 20%.

Paradoxal, desi criza facea ravagii in Statele Unite, guvernul roman bugeta o crestere economica de 2,7% in 2009, care de fapt a fost o scadere de 6,6%. Romania era una dintre economiile emergente care crescuse pe baze ce nu asigurau o dezvoltare ulterioara (ex.: investitii in infrastructura, baze de productie etc.), in timp ce populismul guvernamental (in an electoral, 2008) a majorat cheltuielile statului, mergand spre un deficit record.

Influenta politica, anul electoral 2009 - alegerile prezidentiale, a facut ca Romania sa nu apeleze in acel an la finantarea externa si la masurile de austeritate, acestea fiind amanate pentru 2010.

Recuperarea a fost una lenta, incepand cu 2011, PIB-ul Romaniei ajungand, abia la finele lui 2013, aproape de valoarea pe care a avut-o in 2008. Sistemul bancar a fost recapitalizat de catre actionari, au existat si preluari, insa fara ca statul roman sa intervina pentru salvarea unor banci. Cei mai afectati au fost debitorii al caror imobil finantat a scazut in valoare de piata si cei care s-au imprumutat in valute straine, in special in franci elvetieni.

Revenirea economica s-a facut, in mare parte, tot pe capital strain, prin investitii de la zero sau dezvoltarea celor deja initiate. Sistemul bancar s-a curatat de creditele toxice, iar bancile au acumulat suficient capital care sa le asigure supravietuirea intr-o posibila criza economica.

Care sunt riscurile de acum

Romania este in al optulea an de crestere economica, desi incetinirea este total previzibila (5,5% prognozat in 2018 fata de 7% efectiv in 2017, respectiv 3,5% prognoza in 2019).

Politicienii de la varful statului roman au invatat prea putin din greselile anilor 2008-2009 si au uitat foarte repede, astfel ca populismul a primat si de aceasta data in fata unei dezvoltari durabile. Pe parcursul anului 2017, cheltuielile de personal au crescut cu 10%, in perioada iulie 2017 - iulie 2018 observam o crestere de 20%, in timp ce cheltuilile curente au inregistrat un avans de 13%.

Deficitul bugetar creste, existand in acest moment premise serioase sa depasim pragul de 3% stabilit prin pactul fiscal european (celebrul MTO al presedintelui Basescu) . O alta bomba cu ceas este si deficitul bugetului de pensii care se acopera prin transfer de la bugetul general.

Mutarea contributiilor a fost o operatie "din pix" pentru a tempera cresterea acestui deficit, in fond maririle de pensii angajate vor adanci acest dezechilibru.

La toate aceste dezechilibre structurale, adaugam si costurile pestei porcine care nu vor fi de neglijat.

Urmeaza doi ani electorali, in 2019 vor avea loc alegerile europarlamentare si prezidentiale, iar in 2020 - cele locale si parlamentare. Dinamica politica si guvernamentala este foarte complicata, iar istoria ne-a aratat ca partidul care a angajat cheltuieli foarte mari nu este si cel care a "decontat" efectele negative ale bugetului dezechilibrat si masurile de austeritate.

Modelul bugetar actual este unul care nu mai poate dura prea mult in conditiile cresterii accelerate a cheltuielilor fara valoare adaugata. Sigur, o aterizare economica fortata este doar o chestiune de durata, in functie de dinamica si importanta alegerilor pentru partidul care a creat acest model bugetar.

Mai exact, mai colocvial, "scoaterea gunoiului de sub pres" se va face si in functie de "decontul" negativ care va fi aplicat in alegeri, precum si in functie de importanta alegerilor pentru acestia.

Datoria publica este si aceasta in crestere, in fond, statul trebuie sa sustina cumva cheltuielile atunci cand veniturile prognozate nu se realizeaza. In mai 2018, un roman suporta o datorie publica de 18.340 lei fata de 16.870 lei la finalul anului 2016.

Cu cat avansam in timp, cu atat va fi mai greu sa aplicam niste politici economice sustenabile, masurile de austeritate fiind cele care vor trebui aplicate. Cert este ca, daca intr-o economie aflata in plina dezvoltare singurele masuri aplicate sunt cele care conduc la cresteri de cheltuieli care nu creeaza valoare adaugata (da, acele investitii care au fost taiate), efectele unei crize (locale sau regionale) vor fi mult mai greu de combatut, iar nemultumirile populatiei vor fi cu atat mai mari.

Despre aderarea la zona euro nici nu mai putem vorbi la acest moment, intrucat conditiile de aderare nu mai sunt indeplinite, ex.: rata inflatiei.

Contextul international este inca linistit, asezat. Inceputul acestui an a adus unele scaderi pe bursa carora le putem spune mai degraba corectii de pret. Aparent, criza datoriilor din Uniunea Europeana este tinuta sub control, desi economii ca Italia dau in continuare semne de slabiciune, iar Grecia inca nu s-a recuperat complet.

Statele Unite ale Americii sunt in al noualea an de crestere economica, a doua cea mai lunga perioada de crestere din istoria acestui stat. Pietele de capital au inregistrat cresteri considerabile, spre exemplu indicele Dow Jones a crescut de 2,2 ori de la minimul atins in 2009 (7.384 puncte fata 25.916 puncte), pretul actiunii Apple a crescut de la 12,55 dolari la inceputul lui 2009 la 220 de dolari in prezent - de 16,5 de ori!

Lista de exemple ale preturilor de actiuni care au crescut poate continua, la acestea putem adauga si monedele electronice care au avut cresteri ultra-spectaculoase in ultimii doi ani, dar a caror valoare s-a redus (cel putin) la o tremie la inceputul acestui an.

De unde poate veni o criza economica?

Poate din problema datoriilor suverane, poate dintr-un picaj asteptat al pietelor de capital, poate din problemele economiilor regionale (ex. Turcia) poate din supra-indatorarea cetatanilor, desi aceasta varianta este mai putin probabila.

Cert este ca, indiferent care va fi cauza, vom fi afectati, intrucat avem investitori straini care actioneaza in tara si relatii comerciale cu celelalte economii. Este gresit sa consideram ca un crash bursier in afara tarii nu ne va afecta, poate una dintre companiile a caror actiune a picat are afaceri in Romania sau importa bunuri sau materii prime din Romania.

Inchei acest articol prin a spune ca, desi contextul economic este (inca) sustenabil, previziunile sunt destul de dificil de estimat si nu sunt chiar optimiste.

Tind sa cred ca o criza economica, fie ea regionala sau globala, va avea loc in a doua parte a lui 2019, inceputul lui 2020, este ciclicitatea economica si nu poate fi evitata.

La toate acestea adauga si contextul politic care influenteaza puternic (de multe ori negativ) contextul economic, acesta fiind unul destul de miscator in acest moment.

Florin Andrei este economist, doctor in Finante si auditor financiar, cadru didactic asociat al Facultatii de Finante, Asigurari, Banci si burse de valori din cadrul ASE Bucuresti. Lucreaza de peste 5 ani in mediul academic si de peste 11 ani in mediul financiar-bancar. Se descrie ca un profesor "altfel", care pune accent in ceea mai mare masura pe partea practica a notiunilor studiate, ii provoaca pe studenti sa fie mai informati si sa isi dezvolte un limbaj economic dar si sa se implice activ in comunitate.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

The Boring Phone: dispozitivul destinat să combată dependența de smartphone-uri

HMD a anunțat lansarea unui nou model de telefon: The Boring Phone. Produsul va fi prezentat în cadrul unui eveniment la Milan Design Week, pe data de 18 aprilie. Telefonul face parte dintr-o...

Actualizarea care poate strica display-ul dispozitivele Galaxy. Răspunsul oferit de Samsung

În ultima perioadă, un număr ridicat de utilizatori Samsung a raportat apariția unor linii verzi pe ecranul telefoanelor lor, fenomen care pare să fi reapărut după o actualizare recentă de...