Romania si modelul economic islandez: Criza nu ar trebui sa afecteze prea mult omul de rand

Pentru a iesi din criza, Islanda a aplicat o serie de masuri de austeritate, combinate cu unele care au impulsionat cresterea economica. Insa cel mai important lucru a fost protejarea clasei mijlocii de efectele nefaste ale recesiunii.

Ministrul de Economie al acestei tari, Steingrimur Sigfusson, a explicat intr-un interviu acordat Der Spiegel ca au reactionat imediat la efectele crizei, lucru ce i-a ajutat extrem de mult.

Islanda, model pentru tarile afundate in criza - Care este solutia

Pentru a scadea deficitul, a fost inevitabil sa marim taxele si colectarile la buget, insa masurile de economisire au fost si ele extrem de importante", a spus oficialul islandez.

In plus, el a subliniat importanta pe care o are protejarea de austeritate a clasei de jos si a celei de mijloc.

"Puterea lor de cumparare trebuie mentinuta, pentru ca sa impulsioneze consumul si sa revitalizeze economia. La nivel international, acest aspect este tratat cu superficialitate", a subliniat Steingrimur Sigfusson.

In conditiile in care economia micului stat nordic a reusit sa revina pe crestere in acest an, estimarile oficiale mizand pe un avans de 2,7% al produsului intern brut, se poate pune intrebarea daca acest gen de actiuni ar fi ajutat si Romania, in perioada de criza din 2009 si 2010.

Amintim ca solutia tarii noastre la problemele economice a fost taierea salariilor bugetarilor cu 25%, in 2010, si cresterea TVA la 24%, de la 19%, doua masuri care au afectat cel mai mult omul de rand.

Matei Paun, seful BAC Investments, considera ca modelul islandez putea fi aplicat cu succes si la noi.

"Este o abordare simplista sa te concentrezi pe taieri si alte reduceri pentru clasa de mijloc si cea de jos, pana la urma acest lucru are repercursiuni semnificative la cresterea economica. Ele iti ingreuneaza abilitatea de a duce mai departe datoriile pe care le ai", a precizat acesta, pentru Ziare.com.

"Insa la noi exista probleme cu colectarea taxelor, deoarece ea cuprinde mai mult patura (sociala - n.red.) de mijloc si de jos, cea de sus fiind inclusa mai putin. Cand esti mai echilibrat in felul in care colectezi, evident ca iti permiti sa te axezi mai putin pe cetateanul de rand. Dar situatia de la noi nu este asa", a adaugat acesta.

Economistul sef de la de la Unicredit Tiriac Bank, Catalina Molnar, a explicat cum ar trebui implementat acest gen de masuri in tara noastra.

"Consider ca este foarte important sa intelegem ca eficienta unor masuri de majorare

a taxelor in Romania tine si de planurile de diminuare a evaziunii fiscale. Asadar,

imbunatatirea colectarii este intr-adevar primordiala. Largirea bazei de impozitare

ar trebui, de asemenea, sa fie avuta in vedere inainte de a creste taxele", a spus economistul, pentru Ziare.com.

Totusi, analistul sef al XTB Brokers, Claudiu Cazacu, atrage atentia ca Romania are o structura economica foarte diferita fata de Islanda.

"Prioritatile pentru tara noastra trebuie sa fie crearea unui cadru legislativ si fiscal care sa incurajeze initiativa privata", a mentionat acesta, pentru Ziare.com.

Paun Matei considera ca guvernele care s-au succedat din 2008 pana in prezent au dat dovada de "o lipsa de sofisticare si gandire". El a mentionat ca puteam sa profitam de acest moment pentru a restructura si reforma sectoare intregi, precum administratia publica, sanatatea sau educatia.

"As fi preferat sa ajungem la o reducere prin restructurare, printr-o eficientizare a cheltuielilor", a mai spus Matei Paun.

El considera ca "cea mai flagranta greseala" a fost lipsa de interes fata de fondurile europene, care ar fi putut determina un surplus de 1% la cresterea economica.

Aceeasi idee o sustine si Catalina Molnar, care sublinieaza faptul ca Romania prezinta o dependenta ridicata fata de capitalul strain, iar, in contextul in care acesta a devenit din ce in ce mai selectiv, fondurile europene reprezinta o sursa importanta de finantare.

"Faptul ca ne apropiem de finalul perioadei de alocare a acestora, iar proiectele in derulare ar trebui sa fie din ce in ce mai multe, ar trebui sa vedem o accelerare a intrarilor in acest sens (important este sa se rezolve problemele de administrare, control, ce pun in pericol absorbtia). Iar aceste fonduri m-as astepta sa se vada in componenta investitionala", a precizat economistul sef al UniCredit.

Mai poate fi consumul un motor de crestere?

Matei Paun a afirmat ca Romania ar trebui sa stimuleze consumul in mod indirect, prin investitii, si sunt nenumarate proiecte care bat pasul pe loc, cum ar fi centrale nucleare, in domeniul hidroeletric sau de infrastructura.

De asemenea, economistul sef al UniCredit mizeaza tot pe investitii, in ceea ce priveste cresterea economica pe termen scurt.

"Activitatea de creditare a consumului pentru persoane fizice nu va fi sustinuta, iar, de altfel, intentia consumatorilor de a lua un credit este scazuta, iar salariile in termeni reali sunt asteptate sa ramana relativ constante", a punctat Catalina Molnar.

Claudiu Cazacu sustine ca nu consumul reprezinta neaparat o solutie pentru cresterea economica, atata vreme cat el nu poate fi acoperit in pondere sensibil mai mare din oferta interna.

"Economia ar putea spera la un an agricol mai bun in 2013, impreuna cu o sustinere moderata din partea industriei. Totusi, scenariul de baza nu este in totalitate optimist. E nevoie insa de o redresare clara si hotarata a zonei euro pentru a transmite si in Romania o energie mai intensa economiei reale", a concluzionat analistul sef de la XTB Brokers.

Disney +, platforma de streaming, va implementa măsuri împotriva partajării de parole

CEO-ul Disney, Bob Iger, a anunțat că platforma de streaming Disney+ va implementa măsuri împotriva partajării de parole la nivel global începând din această vară. Această mișcare a...

Cum se compară prețurile carburanților din România cu cele din restul țărilor Uniunii Europene

Benzinăriile afișează prețuri mai mari la combustibil începând de vineri, 19 aprilie. Prețurile ridicate pentru benzină și motorină au reprezentat motive de dezbatere și au fost, în...