Vine o noua normalitate si cu lucruri bune! Ne salvam impreuna sau ne scufundam separat Interviu

Sa nu plecam de la iluzia ca revenim la normalitatea ante-criza. Va fi o noua normalitate care va aduce si lucruri bune, oricat de cinic poate parea acum. Toti actorii economici trebuie sa inteleaga lucrul acesta pentru a face fata noilor provocari, afirma prof. univ. dr. Ionut Dumitru, fost presedinte al Consiliului Fiscal.

Despre aceasta perioada de coma indusa a economiei, Ionut Dumitru a apreciat ca ar fi ideal sa nu depaseasca 2-3 luni, timp in care activitatea economica sa continue la foc domol, sa fie conservate cat de multe locuri de munca e posibil, iar povara sa fie impartita de toti actorii. Cu cat vom respecta mai bine restrictiile, "cu atat suferinta, inclusiv economica, va fi mai mica".

Ionut Dumitru a atras atentia intr-un interviu acordat Ziare.com ca masurile statului nu trebuie sa fie generale, ci bine tintite, doar pentru cei care au nevoie, iar deciziile populiste ar trebui sa inceteze: "in Parlament 'se canta' ca pe puntea Titanicului dupa ce a lovit aisbergul".

Criza din 2008 a inceput din economie, din sistemul bancar si s-a propagat de acolo. Actuala criza loveste sistemul economic din afara lui. E diferita criza aceasta?

Da, e diferita, pentru ca asistam la un dublu soc foarte puternic, de oferta si de cerere, in acelasi timp, lucru care se intampla de regula in perioade de razboi.

Noi, acum, ca politici publice, in mod deliberat incetinim economia pentru a da ragaz sistemului sanitar sa faca fata valului de infectari si sa salveze cat mai multe vieti. Fara masurile de distantare sociala, s-ar fi produs probabil o catastrofa umanitara.

Important este insa ca aceasta criza sanitara sa dureze cat mai putin, ceea ce ar trebui sa ne responsabilizeze sa respectam masurile de distantare sociala. Cu cat va dura mai mult criza sanitara, cu atat criza economica va fi de mai mare amploare si de mai lunga durata.

Deci, ca sa pastram terminologia medicala, economia este intr-o coma indusa. Cat poate economia sa suporte aceasta stare fara efecte nesustenabile?

Trebuie gasit un echilibru intre minimizarea efectului la nivelul sistemului sanitar si efectele economice care nu se lasa asteptate. Trebuie sa ne spuna expertii in domeniul sanitar cand pot fi relaxate restrictiile pentru a permite repornirea treptata a activitatii economice.

Ar fi ideal sa nu depasim doua-trei luni cu economia la nivel foarte scazut. Intre timp trebuie sa ne preocupe ca anumite sectoare economice, unde e posibil, sa lucreze la un nivel cat de mic, de acasa unde se poate.

Activitatea economica la foc domol ar ajuta pe toata lumea, inclusiv bugetul statului, care nu poate suporta la nesfarsit plata somajului tehnic. Astazi ne costa in jur de 3-4 miliarde pe luna faptul ca avem un million de oameni in somaj tehnic platit partial de stat.

Factura aceasta se plateste pe deficit. Cat e de grav?

S-au facut comparatii cu sutele de miliarde introduse de alte state. Ele sunt neavenite, daca nu contextualizam. De unde plecam?

Noi inca dinainte de criza aveam o mare problema cu bugetul. Anul trecut am avut deficit 4,6% din PIB, iar estimarea pentru anul acesta a CE, inainte de criza, era tot peste 4% din PIB, in conditiile in care jumatate dintre tarile europene erau cu excedent bugetar, iar restul cu deficite foarte mici.

Una este sa pleci cu pachetul de stimulare de la un surplus, ca in Germania, si sa te duci cu stimulul fiscal la un deficit de 5-7%, si alta e sa pleci de la un minus de peste 4%. Mai ales cand nici nu ai o credibilitate foarte mare in pietele financiare.

In acest context, propunerile de stimulente fiscale de ordinul a 15% din PIB pe care le-am vazut recent avansate de o parte a mediului de afaceri sunt de o naivitate dezarmanta. Tot bugetul Romaniei (taxe si impozite colectate) este de doar circa 27% din PIB.

Si care e problema unui deficit mare, cat timp UE a relaxat regula in domeniu?

Un asemenea pachet nu poate fi finantat. Noi nu avem banii respectivi, trebuie sa-i imprumutam. Nu te imprumuta nimeni la deficit de 9-10% din PIB.

Prognoza noastra este ca deficitul ar putea ajunge la peste 8% din PIB anul acesta, foarte greu finantabil. In criza precedenta am avut un deficit de 9%, cu un pachet de asistenta financiara FMI-CE-BM. Acum suntem pe cont propriu si trebuie sa ne finantam in pietele financiare, care nu mai sunt asa doritoare sa o faca, tocmai pentru ca se asteapta la o explozie a deficitelor peste tot in lume si penalizeaza tarile cu politici imprudente in anii anteriori.

Din cauza politicilor irationale din ultimii ani, cand deficitele au crescut atunci cand nu era nevoie, noi astazi suntem aproape dezarmati, nu avem spatiu fiscal. Adica spatiul de manevra pe care il avem cu politica fiscal-bugetara este extrem de mic.

Oricum din cauza contractiei economiei, veniturile bugetare scad puternic, iar cheltuielile bugetare cresc si unele dintre acestea sunt absolut obligatorii, in primul rand, cele cu echipamentele medicale. Deci resursele sunt putine si, de aceea, masurile trebuie tintite.

Si vi se pare ca, pana acum, Guvernul a reusit sa le tinteasca?

Masurile luate la noi sunt relativ similare cu ceea ce am vazut in alte state. Sigur ca lucrurile sunt perfectibile.

Cred ca s-au facut si unele greseli in valtoarea evenimentelor care se succeda foarte rapid. O eroare mare este, dupa mine, nepenalizarea pentru neplata impozitelor a contribuabililor care pot plati. Statul are mare nevoie de resurse si nu trebuie incurajat comportamentul de neplata.

Infrastructura critica trebuie sa functioneze, iar bugetul statului face parte din ea. Daca nu incasam taxe si impozite o luna sau doua, vom avea mari dificultati.

Sunt companii care si-au pierdut aproape complet cererea si acolo sunt probleme dramatice, nu mai au venituri deloc. In cazul lor, trebuie gasite solutii rapide pentru a conserva cat mai multe locuri de munca. Daca ajungem la somaj mare, si recuperarea economica va fi intarziata.

Dar avem si o cerere care nu este afectata deloc, de exemplu retailerii, care au vandut foarte mult. De ce sa le dau lor facilitati la plata taxelor?

Nu sunt bune masurile generalizatoare: toata lumea sa nu mai plateasca rate, toata lumea sa nu mai plateasca taxele etc.

Este necesara solidaritate din partea tuturor actorilor pentru depasirea momentului.

Dar bancile intra in solidaritate? Ele ori incaseaza rata, ori pun dobanda la dobanda.

Nu este chiar asa. Este si in interesul bancilor sa ii ajute pe cei care au intr-adevar probleme. Bancile venisera deja cu asemenea solutii chiar inainte de initiativele legislative, pentru ca este nevoie de masuri urgente pentru a nu duce apoi o povara ani de zile. Dar nu poate fi generalizat acest lucru.

Avem peste 1,2 milioane de bugetari care nu au suferit nicio pierdere de venit. De ce ar trebui ajutati?

Daca, asa cum prevede initiativa votata in Parlament, timp de 9 luni nu s-ar plati nicio dobanda, impactul ar fi de peste 2 miliarde de euro. Cine ii plateste?

Stabilitatea sistemului financiar este bun public si trebuie pastrata pentru ca, atunci cand vei dori repornirea economiei, ai nevoie de finantare. Daca nu ai banci sanatoase care sa pompeze bani in economie, contractia va fi foarte lunga.

Plus ca atunci cand discutam de banci nu vorbim doar despre credite, discutam si despre depozite si deponenti. Daca nu se platesc ratele la credite timp de 9 luni deloc asa cum vrea acum Parlamentul, ce se intampla cu deponentii care au de incasat dobanzi, care vor sa retraga bani? Banca are o responsabilitate si fata de cei care au incredere in ea si ii incredinteaza economiile, nu numai fata de debitori.

Sectorul privat este lovit in plin. Ar trebui taiate si salariile bugetarilor?

Asta este decizia angajatorului, adica statul. Dar in sectorul bugetar sunt diferente mari. Sunt angajati bugetari care se duc la munca in continuare si isi fac serviciul ca pana acum sau chiar la un volum mai mare (spre exemplu sistemul sanitar). Altii lucreaza de acasa. Sunt insa unii bugetari care stau acasa si nu fac nimic sau sunt la serviciu si au un volum foarte mic de activitate, dar isi primesc salariul integral.

Problema este la ultima categorie si cred ca statul ar trebui sa ia in calcul pentru ea o masura de somaj tehnic, asa cum face si angajatorul privat, mai ales daca criza se prelungeste.

Decizia politica o vom vedea, dar nu cred ca in an electoral cineva se va atinge de salariile din sectorul public.

Dar cred ca miza mai importanta este ce facem cu masurile populiste aprobate in anii anteriori si cu cele care continua sa fie aprobate. Am vazut si zilele acestea in Parlament decizii de crestere a salariilor pentru diverse categorii de salariati din sectorul public. Este complet anacronic.

Alt subiect este cresterea pensiilor cu 40% si dublarea alocatiilor pentru copii. Atat timp cat noi discutam de riscuri mari sa pierdem vieti omenesti si multe locuri de munca, deci drame personale, sociale si economice, nu are vreun sens sa discutam de cresteri de pensii cu 40%.

Inainte de criza avea sens o crestere cu 40%?

Nu avea nici inainte, asa este. Acum cu atat mai mult.

Si totusi nici acum Guvernul nu spune ferm, explicit, ca renunta la aceasta crestere.

Nu exista alta optiune. Cand se vor publica datele de executie bugetara pe martie, vom vedea probabil o contractie puternica a veniturilor bugetare, ceea ce va impune decizii imediate, cu atat mai mult cu cat suntem cu securea ratingului de tara deasupra capului.

Pe 24 aprilie, Moody's are o evaluare si exista un risc semnificativ sa vedem o reducere a ratingului, daca nu venim rapid cu masuri de responsabilitate fiscal-bugetara.

Ce efect ar avea reducerea?

Suntem cu ratingul la prima treapta din "investment grade". Daca suntem retrogradati in "non-investment grade", vor fi consecinte dramatice pentru ca am disparea de pe harta foarte multor investitori, iar accesul la finantare va fi mai scump si mai dificil. Mai ales intr-un moment in care este mare nevoie de finantare pentru ca vor creste foarte mult deficitele.

Deci trebuie sa venim imediat cu masuri care sa arate ca suntem responsabili la nivel fiscal-bugetar. Este inevitabil sa avem un deficit mare in conditiile date, dar trebuie sa ne abtinem de la populism.

Ar fi necesar un moratoriu la nivel politic pentru ca in Parlament "se canta" ca pe puntea Titanicului dupa ce a lovit aisbergul. Noi discutam de cresteri de pensii cu 40% si cresteri de salarii, cand omenirea este lovita de un asemenea soc?

Esential acum este ca povara sa fie impartita echitabil pe toate palierele societatii, intre toti actorii, adica solidaritate. Nu pot fi aruncate toate costurile in carca statului. Nimeni nu va iesi neatins din aceasta criza. Ne salvam impreuna sau ne scufundam separat!

Nu este nici momentul sa ne folosim toate gloantele. De ce nu a scazut BNR si mai mult dobanzile (chiar la zero), asa cum am vazut ca si-ar dori mediul de afaceri? Pentru ca acum nu ai ce sa stimulezi, trebuie sa tii activitatea economica la minimum pana cand rezolvi problema sanitara. Daca scade dobanda acum va creste cererea? Sub nici o forma! Acum nimeni nu cumpara altceva decat alimente si medicamente.

In plus, date fiind deficitele mari, prima de risc pentru Romania este mare, ceea ce se traduce in dobanzi mai mari decat in alte tari, altfel cursul de schimb s-ar deprecia mult.

Trebuie pastrate instrumente pentru momentul cand vom avea nevoie de relansarea cererii. Acum prioritatea este sa mentinem locurile de munca, iar aici instrumentele fiscal-bugetare sunt cele mai eficace.

Deci acum mai mult masuri de conservare si dupa ce se ridica restrictiile, stimulare?

Exact. Iar noi, cetatenii, trebuie sa respectam cu sfintenie masurile de distantare sociala. Cu cat o facem mai bine, cu atat suferinta, inclusiv economica, va fi mai mica.

Multa lume spera ca dupa relaxarea masurilor vom lua lucrurile de unde le-am lasat, ca si cum am baga pur si simplu masinaria in priza.

Foarte gresit! Studiile arata ca efectele pandemiilor se intind pe perioade foarte lungi, chiar decenii. Sunt industrii care vor suferi mult timp. Sa nu ne imaginam ca, daca restrictiile se ridica peste doua luni, imediat va fi aglomeratie in restaurante sau oamenii se vor duce din nou in concedii ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

Ceea ce guverneaza pe toata lumea este teama. Si ea va persista si va influenta comportamentul consumatorului o lunga perioada de timp, chiar dupa ce problema sanitara se va diminua.

Vor fi alte comportamente, oamenii vor fi mai tematori, vor economisi mai mult, vor fi mai precauti.

Vor fi transformari majore in mediul de afaceri si foarte multe afaceri vor trebui sa se reinventeze. Tehnologia va juca un rol mult mai important, vor fi investitii mai mari in tehnologie si inovatie, multe afaceri vor utiliza tot mai mult lucrul de la distanta. Descoperim acum spre exemplu ca in unele domenii activitatea este mai eficienta daca angajatii lucreaza de acasa.

Dar acesta este un efect bun.

Da, eficienta mai mare, costuri mai mici, deplasari mai putine, mai putina poluare si aglomeratie.

Alte afaceri se vor reorganiza, se vor muta mai mult online, deci procesul de digitalizare va fi accentuat. Sa speram ca va fi atins de el mai mult si sistemul pubic. Si este foarte bine ca statul accepta in sfarsit o comunicare electronica cu contribuabilul, lucru care nu prea era conceput pana acum.

Si asta nu ar trebui sa duca si la o reforma a sectorului bugetar, poate mai buna decat taierea salariilor?

Sigur ca digitalizarea va insemna si o reducere a costurilor si a resurselor umane necesare. E o tendinta care nu poate fi negata, iar aceasta criza ne va forta sa mergem mai rapid in aceasta directie.

Sa nu plecam de la iluzia ca revenim la normalitatea ante-criza. Va fi o noua normalitate care va aduce si lucruri bune, oricat de cinic poate parea acum. Toti actorii economici trebuie sa intelega lucrul acesta pentru a face fata noilor provocari.

A fost inventat softul care ghicește dacă un angajat e gata să-și dea demisia. Cum ar putea utiliza patronii rezultatele

Patronii îngrijoraţi de fluctuaţia angajaţilor sau care îşi pun întrebări despre perioada de timp în care o persoană recrutată va rămâne la noul ei loc de muncă ar putea conta, în...

Mark Zuckerberg anunță o schimbare majoră în aplicațiile WhatsApp, Facebook și Instagram

Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a anunțat recent o actualizare majoră în toate platformele sociale ale companiei Meta, inclusiv WhatsApp, Facebook, Instagram și Facebook Messenger....