Ziare.com

Intram intr-o criza care ne va afecta mai mult decat pandemia

de Mircea Cosea, profesor universitar
Joi, 15 Aprilie 2021, ora 11:41

   

Intram intr-o criza care ne va afecta mai mult decat pandemia
Mircea Cosea
Chiar daca previziunile Fondului Monetar International relativ la cresterea economica a Romaniei in 2021 sunt extrem de optimiste nimeni nu este convins ca acest an va fi usor de trecut. Programele guvernamentale de sprijinire a economiei au multe deficiente in aplicare, nu s-a putut reduce numarul somerilor, se asteapta masuri de reducere a salariilor din sfera publica, leul se depreciaza, creste procentul indatorarii si al deprecierii balantei de cont curent, cu predilectie a deficitului comercial. HoReCa este in continuare blocata iar mult anuntatele investitii bat pasul pe loc.

Citeste toate textele scrise de Mircea Cosea pentru Ziare.com

Criza economica generata de pandemie a devenit un truism acceptat atat la nivelul cancelariilor guvernamentale, al firmelor dar si la cel al cetateanului obisnuit. Toti asteapta aceasta criza, considerata inevitabila, si iau masuri menite sa o atenueze.S-au pompat multi bani in economiile statelor dezvoltate, s-au creat programe investitionale extrem de ambitioase cum este "Build Back Better" al presedintelui Joe Biden sau "Tous anti-Covid" al presedintelui Emmanuel Macron.

Vor fi afectate starea economiei mondiale si a vietii populatiei


Ultimile saptamani au adus elemente noi, de natura extra-pandemica, apte de a ne conduce la o cu totul alta analiza a inevitabilei crize economice.
Cardul de masa Up Dejun iti aduce discounturi de pana la 50% la categorii precum: abonamente de servicii medicale Regina Maria, curierat DPD, card de carburant OMV Petrom, produse de birotica si papetarie Lecom, solutii de digitalizare, tracking GPS flota auto de la iTrack si altele. Obtine oferta AICI!

Nu exista nicio indoiala asupra acestei inevitabilitati. Criza provocata de pandemie deja exista si in pofiada optimismului unor institutii financiare internationale ea va afecta profund starea economiei mondiale si a vietii populatiei. Se vor produce nu doar schimbari majore ale paradigmei modelului neoliberal al economiei globale dar si schimbari ale raporturilor de forta dintre principalii actori economici si politici ai lumii. Razboiul comercial dintre SUA si China incepe sa aiba si importante aspecte politice, lupta pentru leadership-ul mondial intre aceste doua superputeri generand tensiuni asupra intregului ansamblu mondial. Este sigur ca aceste tensiuni vor avea multe "victime colaterale" prin daunele directe si indirecte pe care le vor avea multe economii nationale, chiar si Uniunea Europeana, ca urmare a consecintelor economice si politice ale intrarii SUA si China intr-o stare pe care unii analisti occidentali o definesc a fi de "razboi rece dar cu tendinta de incalzire". (vezi: Yves Montenay: "Chine: la nouvelle guerre a commence" Contrepoints 4.04.2021)
Aceste elemente vor agrava presiunea pe care criza pandemica o va pune asupra starii economiei mondiale, determinand extinderea si profunzimea efectelor crizei nu doar asupra domeniului economic dar si asupra echilibrului si stabilitatii relatiilor internationale. Este evident ca acest proces se manifesta cu mai multa intensitate in ultimile saptamani prin inflamarea rapida a unor probleme ce pareau a fi daca nu solutionate, cel putin calmate sau temporizate.

Situatia politica si militara din Marea Neagra, afectate de conflictul dintre Ucraina si Rusia


Este vorba despre agravarea situatiei politice si militare din Marea Neagra prin conflictul dintre Ucraina si Rusia, despre tensionarea situatiei din Marea Chinei, despre problema nucleara iraniana ca si despre accelerarea ritmului de inarmare atomica a Coreei de Nord.
Una dintre aceste situatii are mari sanse sa devina un factor extrem de important in declansarea unui crize, alta decat cea pandemica, cu efecte mai mult decat dramatice asupra Romaniei. Este factorul determinat de situatia din Marea Neagra, adica efectul direct asupra economiei romanesti pe care il poate avea conflictul ucrainiano-rus.
Izbucnirea unui conflict armat ridica o problema extrem de sensibila pentru Romania deoarece are semnat un tratat militar cu Ucraina. Pe cale de consecinta, Romania ar putea fi atrasa militar in acest conflict, ceea ce ar fi o catastrofa nationala prin intrarea, de facto, in razboi cu Rusia, o putere militara nimicitoare.
Nu luam in calcul aceasta posibilitate cu caracter letal pentru natiunea romana, sperand ca nu se va ajunge la casus belli dar nici nu se poate spera la o calmare a spiritelor pe termen scurt.

Tensiuni de durata


Conform analizelor militare occidetale, tensiunea din Marea Neagra va fi de durata, interesele Rusiei in aceasta zona fiind cu caracter geopolitic, mult mai importante strategic decat "o rafuiala" cu Ucraina in zona Donbass. Se acrediteaza ideea ca Rusia foloseste ca pretext conflictul cu Ucraina pentru a putea sa-si consolideeze pe termen lung influenta si puterea militara in Marea Neagra ca o contrapondere a prezentei tot mai importante a NATO (Turcia, Romania, Bulgaria).
Extrem de important pentru Romania este faptul ca inflamarea situatiei militate in imediata proximitate a granitelor sale o introduce intr-o zona de risc, nesigura, impredictibila si chiar periculoasa din punctul de vedere al capitalul si investitiile straine. Istoria economiei arata ca in astfel de situatii cand o tara este inclusa, volens-nolens, intr-o zona cu real potential de conflict militar economia acesteia isi pierde orice interes al investitorilor straini, este supusa unui tip de "carantinare economica" in asteptarea unei posibile solutionari a strarii conflictuale. Referindu-se la aceasta situatie, Zbigniew Brzezinski, fost consilier special pe probleme de securitate nationala in administratia presedintelui Jimmy Carter, spunea ca se intra intr-o foarte periculoasa stare de "letargie economica" (vezi: Zbigniew Brzezinski: "Out of control" 1993). Starea de razboi va anihila si sansa exploatarii gazului din Marea Neagra.
Un alt factor de ultima ora care poate introduce economia Romaniei intr-o criza
chiar mai dura decat cea pandemica este faptul ca de la acordul dintre liderii europeni din luna iulie a anului trecut, pachetul de stimulente nu este inca in vigoare. Procesul este blocat in urma unei plangeri la Curtea Constitutionala germana.
Deja criticata pentru implementarea lenta, Uniunea Europeana se confrunta acum cu un impas din partea Germaniei, unde Curtea Constitutionala a suspendat la 25 martie procesul de ratificare a planului "Next Generation EU" la nivel national.

Adoptat de Consiliul European al Sefilor de Stat in iunie 2020, acest pachet in valoare de 750 de miliarde de euro (390 de miliarde de granturi si 360 de miliarde de imprumuturi) prevede pentru prima data posibilitatea comisiei europene de a imprumuta de pe pietele financiare in numele celor 27 de tari. Facebook
Cu toate acestea, exista inca unele formalitati tehnice care trebuie indeplinite. Pentru a imprumuta aceasta suma, Comisia are nevoie de toate parlamentele nationale pentru a aproba o lege de ratificare, prin care fiecare stat membru autorizeaza in mod oficial Europa sa isi majoreze plafonul pentru resursele proprii, ceea ce corespunde unei cresteri echivalente cu 0,6 puncte procentuale din venitul sau national brut, plafonul crescand de la 1,4 % la 2 % in cadrul pachetului de stimulente.1.

Aceasta crestere ar trebui sa serveasca drept garantie pentru imprumuturile efectuate pe piete si sa garanteze ca Europa va putea mentine un buget echilibrat.
Elememntul nou care a intervenit si care poate bloca tot acest plan este aparitia unei plangeri coordonata de Bernard Lucwe, fost fondator al partidului de extrema dreapta Alternativa pentru Germania,care a fost depusa la Curtea Constitutionala germana impotriva acestei legii de ratificare.
Motivele reclamantilor sunt duble.
In primul rand, plangerea subliniaza inadecvarea planului de redresare cu dreptul constitutional german. "Indatorarea UE inseamna ca Bundestagul nu mai controleaza drepturile sale bugetare", spune Lucwe. Intrucat imprumutul acordat de Comisie este in numele celor 27, in cazul in care una sau mai multe tari nu reusesc, Germania va fi obligata sa plateasca diferenta.
In al doilea rand, reclamantii sustin ca planul de redresare este in incompatibilitate cu dreptul european. Pe de o parte, sustin ei, utilizarea datoriei este o incalcare a tratatelor europene care impun un buget echilibrat. In acest caz, poate fi considerata o datorie drept resursa reala?
Pe de alta parte este atacata baza legala a pachetului de stimulente. Acesta din urma este structurat in jurul articolului 122 din Tratatul privind functionarea UE (TFUE), care permite, in esenta, instituirea unor mecanisme de solidaritate intre statele membre in cazul unei situatii exceptionale, categorie in care pandemia poate fi incadrata. Dar problema este daca masurile de stimulare economica sunt intr-adevar destinate doar sa depaseasca consecintele imediate ale Covid, deoarece acestea constau in principal in investitii in energie si tranzitie digitala.
Raspunsurile la aceste intrebari juridice cu consecinte grave pentru Uniune sunt acum in mainile Curtii Constitutionale germane.

Europa, impotmolita intr-o criza economica si de sanatate


Nu a fost inca stabilita o data pentru decizia Curtii Constitutionale germane. Dar un lucru este sigur, acest obstacol incetineste punerea in aplicare a planului european de redresare si a primelor plati, care nu au fost deja planificate pana in vara. Si de care Europa, impotmolita intr-o criza economica si de sanatate, ar avea nevoie cat mai curand posibil.
In perioada post pandemica doua elemente sunt vitale pentru relansarea economiei romanesti: in primul rand, participarea tot mai activa cu un spor de competitivitate pe piata mondiala si europeana prin atragerea de capital strain pentru investitii, crearea de locuri de munca si accesul la tehnologii moderne specifice fazei 4.0 a revolutiei industriale; in al doilea rand, atragerea rapida si eficienta a fondurilor europene prin Planul National de Redresare si Rezilienta.

Fara aceste doua imput-uri de natura structurala si financiara, Romania nu poate sa faca fata crizei fara o crestere si mai periculoasa a ratei de indatorare.
Includerea tarii in zona conflictului din Marea Neagra si intarzierea sau chiar pierderea fondurilor PNRR pot declansa o criza mult mai puternica decat cea generata de pandemie.
Situatia devine grava si se cer masuri imediate de pregatire pentru o astfel de evolutie posibila si nefavorabila a tensiunii din Marea Neagra ca si a unei posibile aprobari a contestarii legalitatii Mecanismului European de Redresare si Rezilienta.
Din pacate, decidentii nostri politici par sa nu constientizeze marele pericol care este deja la "usa noastra".

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 4820 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor